Fostul șef-adjunct al Parchetelor Militare, din anii ’90: Eu nu-mi amintesc de numele ăsta, Pahonțu. CNSAS a primit noi documente, după apariția în presă a informațiilor despre șeful SPP

În contextul dezvăluirilor făcute de Recorder, potrivit cărora directorul SPP, Lucian Pahonțu, ar fi participat, din postura de comandant de pluton, la represiunea sângeroasă de la Baricada de la Inter, din 21 decembrie ‘89, când au fost uciși 49 de oameni, fostul șef-adjunct al Parchetelor Militare, generalul (rtr) Ioan Dan, face precizări, la cererea jurnaliștilor de la stiripesurse.ro. Generalul Ioan Dan este procurorul care a coordonat, la începutul anilor ’90, Dosarul Revoluției Române din Decembrie 1989. Pe de altă parte, reporterii de la cotidianul.ro i-au contactat pe reprezentanții CNSAS care au precizat că dețin noi documente și că urmează să formuleze un punct de vedere.

VIDEO Donald Trump vrea să schimbe numele Atlanticului sau Pacificului în „Oceanul Trump”. „Trebuie să avem un ocean și un fluviu, înainte să plec din funcție”

20:48

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu, nou mesaj pentru susținători: țara noastră trece prin vremuri grele, de mare încercare / pe cât de mare este Lucrarea, pe atât de mari sunt și încercările

20:46

 Loading ...

Generalul Dan se referă strict la Comandamentul Trupelor de Securitate, condus în decembrie 1989 de generalul Grigorie Ghiță, și nu la întregul Departament al Securității Statului (DSS). Ipoteza generalului (rtr) Dan este aceea că Securitatea a primit ordin să tragă în populație, la Revoluție, după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu, din 22 decembrie 1989.

Ioan Dan, despre cazul Pahonțu: „Din câte știu eu, trupele de Securitate n-au tras în oameni, deși au primit ordin”

Deși recunoaște că „problema de la București a rămas confuză”, fostul șef-adjunct al Parchetelor Militare nu-și amintește de numele lui Pahonțu.

„Nu mai rețin (n.r. – dacă a găsit în Dosarul Revoluției că generalul Pahonțu a participat la represiunea din 21 decembrie 1989), pentru că nu m-am ocupat personal cu problemele de acolo. De ceea ce s-a întâmplat la București s-a ocupat altcineva, pentru că eu am fost trimis la Timișoara. Acolo am definitivat dosarul și au rămas condamnați definitiv cei trimiși (n.r. – în judecată de la Timișoara). Când m-am înapoiat de la Timișoara, am aflat și eu niște lucruri, ce anchete s-au făcut până atunci. Nu prea s-au făcut, dar mă rog…”, a declarat, pentru stiripesurse.ro, generalul (rtr) Dan.

„Eu nu-mi amintesc de numele ăsta, Pahonțu”

Generalul Dan mai spune că la Timișoara nici trupele de securitate și nici ministerul Apărării nu au tras în oameni.

„În orice caz, problema la București a rămas confuză, pentru că au fost niște cauze. Din câte știu, trupele de securitate nu au tras în oameni, deși au primit ordin. Știți care e problema? Nu știu atunci. Asta vă spun că n-am fost atunci pe fază, că nu eram aici, dar, după cum am văzut eu și la Timișoara, trupele de securitate nu au tras în oameni, cum nici trupele Ministerului Apărării Naționale n-au tras în oameni. În oameni au tras specialiștii, lunetiștii. Pentru că, la Timișoara, din cei 71 de morți, niciunul n-a avut mai mult de un glonț”, susține fostul șef-adjunct al Parchetelor Militare.

Întrebat dacă se referă la evenimentele după 22 decembrie, Ioan Dan ne-a precizat: „Nu, la Timișoara, înainte”.

„După câte știu eu, trupele de securitate nu au tras în oameni, deși au primit ordin. Asta mi-a confirmat-o comandantul Trupelor de Securitate de la Timișoara. A primit ordin ferm să tragă în manifestanți. Eu l-am scos din cauză, pentru că era singurul din elementele Ministerului de Interne care mi-a spus-o clar. Nici nu mi-a venit să cred.  L-am scos din cauză, l-am făcut martor, mai ales că nu era nicio dovadă că soldații lui, trupele de securitate, au tras în oameni”, își amintește generalul Ioan Dan.

Ce a discutat gen. Dan cu fostul șef al Comandamentului Trupelor de Securitate, gen. Grigorie Ghiță

„Am discutat despre ce s-a întâmplat la Otopeni. Bineînțeles, a fost condamnat și el, pentru că a permis ca subunitatea de securitate care a fost trimisă la Otopeni – i s-a luat comandantul și a fost pus comandant al trupelor USLA, care i-a băgat pe copiii ăia la moarte, pentru că nu s-au supus somațiilor. A vrut să ocupe aeroportul și, bineînțeles, aeroportul era apărat de trupele Armatei. Nesupunându-se la somații, au tras și au murit săracii nevinovați, soldații ăia.

Dar și el, și comandantul, a tras. Asta știu eu. Lui Ghiță i s-a reproșat atâta: de ce a trimis și de ce nu a lăsat subunitatea să fie condusă de maiorul respectiv, care era comandantul de drept al subunității și care se pricepea la modul cum se face joncțiunea între trupe, în caz de asemenea lucruri, nu uslașul, comandantul USLA, care habar n-avea de treburile astea militare, terestre”, a explicat generalul Dan, pentru stiripesurse.ro.

În spațiul public, s-a vehiculat faptul că Lucian Pahonțu, actualul șef SPP, a fost ofițer în Trupele de Securitate, în decembrie 1989. Din 2002 și până când a fost numit la conducerea SPP, generalul Pahonțu a fost comandantul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, iar în această calitate a coordonat măsurile de protecție în jurul Palatului Victoria. Președintele Traian Băsescu l-a numit pe generalul Pahonțu în fruntea SPP la propunerea ministrului de Interne, Vasile Blaga, scria, la 13 septembrie 2006, ziarul Gândul.

 CNSAS a primit noi documente, după investigațiile Recorder și Snoop

Vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, a declarat pentru cotidianul.ro că a cerut la Interne, Apărare și SRI documente pe care le-a și primit. Hodor spune că în baza acestora, instituția urmează să se pronunțe.

„Repet, nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește «acte de poliție politică», pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva. În situația în care nu există probe, adică nu găsim documente care să demonstreze că a făcut poliție politică, se eliberează ceea ce se numește adeverință de necolaborare sau de neapartenență.

Dar, și în acea adeverință, se precizează că nu am identificat dovezi că a făcut poliție politică, dar se descrie cariera. Deci faptul că a fost în Trupele de Securitate va fi specificat, dar asta nu înseamnă că a și făcut poliție politică.

Dar sunt cazuri, uitându-mă la cariera dânsului și pe unde a activat, nu știu, e puțin probabil ca ofițerii de la Trupele de Securitate să urmărească persoane, să facă note informative și așa mai departe. Nu spun că e exclus, dar e o șansă mai mică decât dacă ar fi activat direct în cadrul Departamentului Securității Statului”, a precizat Hodor.