Prima reacție a lui Ilie Bolojan cu privire la cazul Pahonțu. Premierul demis susţine limitarea mandatelor şefilor serviciilor

Premierul demis Ilie Bolojan a reacționat la controversele care îl vizează pe șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, apărute în urma unei anchete jurnalistice. Premierul demis a spus că trebuie clarificat ce s-a întâmplat în 1989, iar „fiecare om răspunde pentru ceea ce face”. Evaluarea Serviciului de Pază şi Protecţie este în competenţa Administraţiei Prezidenţiale, a specificat el. Bolojan a mai apreciat că, pentru a nu mai avea discuţii legate de influenţă, ar trebui instituite mecanisme de limitare a acestor mandate, iar el va susţine un astfel de demers.

Vezi galeria foto
6 poze

Ilie Bolojan a precizat că Guvernul nu are competențe directe de evaluare asupra Serviciului de Pază și Protecție. El a arătat că o asemenea decizie trebuie să se bazeze pe informații certe și că instituția competentă să facă evaluarea este Administrația Prezidențială.

NEWS ALERT Luca Niculescu, prima reacție după ultimatumul dat de Nicușor Dan partidelor

18:26

FLASH NEWS Calitatea locurilor de muncă devine o miză economică pentru UE. Comisia Europeană: Șocul energetic declanșat de conflictul din Orientul Mijlociu frânează crearea de noi locuri de muncă

18:08

 Loading ...

„Fiecare om răspunde pentru ceea ce face”

„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competenţă asupra acestui serviciu, care este Administraţia Prezidenţială, nu Guvernul, şi sigur, ca să poţi emite judecăţi, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situaţii. Ori, în afară de ceea ce a apărut în spaţiul public, nu am alte date. Aş face câteva comentarii. În primul rând, consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Şi din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc”, a declarat Bolojan la Prima News, într-un interviu înregistrat, care va fi difuzat ulterior.

Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Premierul demis a menționat că încrederea în instituţii păstrată la un nivel decent este o condiţie de bază în sistemele democratice.

Bolojan vrea mandate limitate în funcțiile care acumulează multă putere

El consideră că pot fi utilizate diverse mecanisme care ar limita posibilele interferenţe ale serviciilor, iar limitarea mandatelor pentru funcţiile care presupun foarte multă putere în stat ar putea să mai elimine din suspiciuni.

„În ceea ce priveşte aspectele care ţin de influenţa, nu ştiu, serviciilor în zona economică sau politică, lucrurile nu se rezolvă întotdeauna printr-o persoană sau alta. Statele democratice au practici instituţionale prin care rezolvă şi limitează posibile interferenţe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate poziţiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel, se limitează mandate. Vedem şi în România o parte din mandate sunt limitate. Sunt diferite mecanisme de control şi de limitare pe care nu avem altceva de făcut decât să le preluăm din statele democratice şi să le punem în legislaţia noastră, în aşa fel încât să nu avem aceste discuţii legate de influenţe şi de zone care nasc în permanenţă discuţii”, a contimuat Bolojan.

Lucian Pahonţu este de 21 de ani în fruntea SPP, iar la SIE este director de 8 ani Gabriel Vlase. Întrebat dacă se impune o limitare a mandatelor, premierul demis a subliniat că va susţine demersuri legislative în acest sens.

„Da, e o perioadă lungă într-adevăr, dar v-am spus: asta se face instituţional, iar cei care au răspundere în această zonă pot să o facă. În ceea ce mă priveşte, voi susţine în plan parlamentar toate măsurile în această direcţie, în aşa fel încât să eliminăm această discuţie din spaţiul public şi toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”.

El a adăugat că dacă propunerile pentru şefii serviciilor s-ar fi făcut imediat ce s-a format Coaliţia PNL-PSD-USR-UDMR, s-ar fi putut trece. Dar acum, şansele de înţelegere între partide s-au diminuat.

„Cu cât se numeşte mai repede o conducere civilă şi la Serviciul de Informaţii, cu atât dispar discuţiile legate de starea de provizorat şi de acolo. Dar din nou, asta ţine de o analiză care e dată de calculul parlamentar, ca acea propunere pe care ar putea-o face să aibă şanse de succes. Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format Coaliţia, era o relaţie mai stabilă şi s-ar fi putut trece. Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înţelegere probabil că s-a calculat că e în reducere”, a mai spus premierul demis.

Sursa foto: Mediafax

Bolojan spune că nu a simţit influenţa serviciilor în viaţa sa politică

Jurnaliştii de la Recorder susţin, în urma unei anchete bazate pe documente şi mărturii, că şeful SPP Lucian Pahonţu, care ocupă această funcţie de peste două decenii, a făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 şi a fost implicat şi în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piaţa Universităţii.

Președintele Nicușor Dan a reacționat joi și a susținut că Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat la acțiunile represive din timpul Revoluției din 1989 sau al mineriadelor din anii ’90. (Mai multe detalii AICI)

„Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care e scandalul”, spune Nicuşor Dan.

Ce acuză Recorder

Potrivit articolului Recorder, Lucian Pahonțu este nepotul lui Vasile Milea, generalul care ocupa funcția de ministru al Apărării în timpul Revoluției din 1989 și care s-a sinucis în dimineața zilei de 22 decembrie. Conform relatărilor despre acea perioadă, Milea ar fi refuzat să ordone militarilor reprimarea manifestațiilor anti-Ceaușescu din 22 decembrie, după ce, în zilele precedente, ordonase deschiderea focului asupra protestatarilor de la Timișoara și București.

Recorder mai scrie că, în ultimii trei ani ai regimului comunist, Pahonțu a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, la UM 0305 Băneasa. Investigația susține că, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, Pahonțu s-ar fi aflat împreună cu subunitatea sa în zona în care manifestația anti-Ceaușescu a fost reprimată de forțele regimului comunist. Lucian Pahonțu a negat orice implicare în reprimarea protestelor. Într-o declarație dată în Dosarul Revoluției, instrumentat de procurori, acesta a susținut că „nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții” și că militarii aflați în subordinea sa nu au tras niciun glonț.