Guvernul german pregătește noi sancțiuni împotriva unor entități ruse, după ce anchetele privind tentativa de atac cu drone de la aeroportul Leipzig indică tot mai clar o posibilă legtură cu Moscova, Berlinul discută, în paralel, mîsuri dure împotriva Rusiei, în timp ce UE pregătește un nou pachet de sancțiuni, relateaz POLITICO.
Cancelarul german Friedrich Merz se pregătește să atribuie Rusiei tentativa de atac cu drone de la Leipzig și să anunțe sancțiuni „executive”.
Guvernul german pregătește măsuri directe împotriva unor entități rusești, în timp ce Uniunea Europeană lucrează, la rândul său, la un nou pachet de sancțiuni, au relatat trei oficiali familiarizați cu situația, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru POLITICO.
Anunțul Berlinului este programat pentru începutul săptămânii viitoare, în apropierea reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE, programată în perioada 1-2 septembrie în Irlanda. Doi dintre oficiali au precizat însă că măsurile ar putea fi anunțate chiar mai devreme, în funcție de decizia lui Friedrich Merz.
Un alt oficial a declarat că, după incidentul de la Leipzig, nu mai este suficient ca Germania să expulzeze diplomați ruși individuali sau să închidă Casa Rusiei din Berlin. Potrivit acestuia, sunt necesare măsuri mai dure, precum intensificarea sancțiunilor sau chiar livrarea unor cantități mai mari de arme către Ucraina.
Sursele nu au oferit detalii despre măsurile concrete pe care cancelarul german intenționează să le anunțe.
Germania se pregătește deja pentru o posibilă reacție dură din partea Rusiei. Oficialii germani consideră că Moscova ar putea adopta propriile măsuri punitive ca răspuns la sancțiunile și acuzațiile venite de la Berlin.
Decizia are loc într-un moment în care relațiile dintre Rusia și statele europene sunt tot mai tensionate. În ultimele luni, mai multe incidente produse pe teritoriul Europei au fost descrise de oficiali occidentali drept parte a unui „război hibrid” purtat de Moscova.
Marți, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită surpriză la Moscova, unde a avertizat guvernul rus în legătură cu riscul escaladării tensiunilor cu NATO.
Merz anunțase deja marți că incidentul de la Leipzig va avea consecințe severe, fără să indice însă în mod explicit Rusia drept responsabilă.
„Atacul cu drone de la Leipzig, printre altele, arată că ne confruntăm și cu amenințări foarte reale. Guvernul federal îi pune pe autorii atacurilor hibride să plătească un preț. Ei vor plăti pentru asta”, a spus el.
Întrebat de POLITICO despre planul Germaniei de a atribui direct Rusiei responsabilitatea pentru incident, un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat:
„Cancelaria nu se angajează în speculații. Singurul lucru care contează este atribuirea oficială făcută de guvernul federal la discreția sa și după cântărirea tuturor rezultatelor anchetei.”
Tentativa de atac de la aeroportul Leipzig a fost deja asociată cu Rusia în urma mai multor investigații jurnalistice.
Potrivit unui raport realizat de agenții de presă germane, drona era echipată cu explozibili și ar fi avut ca țintă un avion cargo ucrainean Antonov. Aeronava este folosită inclusiv pentru transportul de echipamente militare.
The Wall Street Journal a relatat, de asemenea, că evaluările serviciilor de informații americane au stabilit o legătură directă între Rusia și drona implicată în incident.
Există și asemănări cu o serie de atacuri de sabotaj care au vizat transportul aerian european de marfă în 2024. Serviciile de informații occidentale suspectează că aceste acțiuni au fost organizate de Rusia. Moscova a negat orice implicare.
Pragul de dovezi necesar pentru o astfel de acuzație este ridicat. Autoritățile germane au evitat până acum să facă acuzații directe în lipsa unor dovezi suficiente. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, declara la începutul acestei luni că „cheia este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”.
Doi dintre oficialii citați au descris schimbarea de poziție a Germaniei drept o „Zeitenwende 2.0”, făcând referire la schimbarea istorică a politicii germane de apărare anunțată de fostul cancelar Olaf Scholz după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.
Într-o zonă împădurită de lângă lacul Müggelsee, serviciile germane de informații au descoperit o ascunzătoare subterană cu două arme semiautomate.
Cazul a fost dezvăluit de publicațiile germane NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung, deși armele fuseseră descoperite încă din octombrie anul trecut.
Potrivit anchetei, armele erau depozitate în containere impermeabile și se aflau într-o stare foarte bună. În ascunzătoare se găsea și o cantitate mare de muniție, iar armele păreau pregătite pentru a fi folosite imediat.
Anchetatorii au dezactivat armele, apoi le-au pus din nou în ascunzătoare și au supravegheat zona. Nu au observat însă nicio persoană care să fi revenit la locul respectiv.
Procurorul general federal al Germaniei investighează cazul, existând suspiciuni privind pregătirea unui act grav de violență care ar putea amenința securitatea statului.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris situația drept una cu grad ridicat de risc și a sugerat că armele ar fi putut fi destinate unor atacuri în Berlin. El nu a acuzat direct Rusia, dar a spus că implicarea unor puteri străine nu poate fi exclusă.
În ultimele săptămâni, mai multe state membre NATO au raportat incidente care au ridicat suspiciuni privind posibile acțiuni de sabotaj sau alte operațiuni ostile.
În România, o dronă maritimă încărcată cu explozibili a fost descoperită la câteva sute de metri de proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră. Dispozitivul a fost neutralizat de forțele armate române. Președintele Nicușor Dan a acuzat în mod explicit Rusia pentru acest incident.
Câteva zile mai târziu, poliția din Slovacia a dejucat un presupus atac incendiar care ar fi vizat o fabrică de drone.
În Estonia, autoritățile investighează o posibilă implicare a Rusiei după un atac incendiar asupra unui contractor din domeniul apărării.
În Italia și Bulgaria sunt, de asemenea, investigate explozii produse la fabrici de muniții. Până în prezent, însă, nu există dovezi clare că aceste incidente ar fi fost provocate de Rusia.
În acest context, Uniunea Europeană pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei.
Măsurile urmează să fie discutate la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, care va avea loc în perioada 1-2 septembrie la Wicklow, în Irlanda. Informațiile provin de la trei diplomați europeni familiarizați direct cu discuțiile, care au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi deschis despre negocierile aflate în desfășurare.
Potrivit unuia dintre diplomați, aproximativ 1.600 de persoane și companii sunt în prezent analizate în vederea unor eventuale sancțiuni. Lista include 800 de persoane fizice și 800 de companii din Rusia. Noile sancțiuni sunt așteptate să fie adoptate la jumătatea lunii octombrie.
Un alt diplomat a declarat că statele UE discută din nou posibilitatea utilizării activelor blocate ale băncilor de stat rusești. Procesul ar putea fi însă unul de durată și va necesita obținerea acordului Belgiei, care s-a opus mult timp acestei idei.
Cea mai mare parte a rezervelor Băncii Centrale a Rusiei înghețate în UE este deținută de Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Compania belgiană este unul dintre cei mai mari depozitari centrali de valori mobiliare din lume.
Guvernul condus de Bart De Wever este precaut în privința utilizării acestor active, în special din cauza riscului unor represalii din partea Moscovei.
Cei trei diplomați europeni au vorbit despre o extindere semnificativă a sancțiunilor existente împotriva Rusiei.
„Strategia este de a face tot posibilul. Implementăm toate regimurile de sancțiuni posibile”, a declarat primul diplomat al UE.