Gândul dezvăluie în exclusivitate motivele pentru care fostul director al SRTv Dan Turturică a dat televiziunea română în judecată pentru un conflict de muncă, sumele de bani pe care acesta le cere de la societatea de stat și cum a reacționat instituția la procesul intentat de acesta.
Reporterul Gândul a consultat dosarul din instanță al fostului oficial, iar în acțiunea sa Turturică prezintă toate detaliile conflictului de muncă pe care l-a identificat și urmare căruia el ar fi fost plătit cu sume de bani mai mici decât ar fi trebuit conform actelor și contractelor derulate între el și televiziunea de stat.
Potrivit acțiunii din dosar depusă de Dan Turturică acesta cere viitorilor judecători ce vor analiza cazul său să oblige televiziunea de stat „la plata diferențelor salariale dintre drepturile salariate cuvenite si drepturile salariale plătite pe perioada 01.01.2024- 16.11.2025, sume actualizate cu indicele de inflație, de la data scadenței și până la data plății efective, precum și cu dobândă legală penalizatoare, pentru plata cu întârziere a diferențelor solicitate, dobândă calculată de la data scadenței fiecărei obligații lunare și până la data plății efective”.
„În fapt, am deținut funcția de Președinte-Director General al Societății Române de Televiziune pe perioada legală de patru ani, începând cu 15.11.2021, conform Hotărârii Parlamentului României nr. 40 din 15 noiembrie 2021, act publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1090 din 15 noiembrie 2021 și a dispozițiilor art.18 alin.3 din Legea nr.41/1994 privind organizarea si funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
De la data numirii de către Parlamentul României în funcția de Președinte-Director General, am avut încheiat contractul individual de muncă din 2021, contract care și-a încetat efectele la data încheierii mandatului de 4 ani, conform dispozițiilor art. 20 din Legea nr.41/1994 privind organizarea si funcționarea Societății Romane de Radiodifuziune și Societății Romane de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, scrie Turturică în acțiunea sa.
El explică judecătorilor că la nivelul SRTv, a fost încheiat Contractul colectiv de muncă (CCM) înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca București la data de 27.12.2023, contract care a intrat în vigoare la data de 01.01.2024 si a produs efecte juridice inclusive pe parcursul anului 2025.
Potrivit art. 1 alin. (1) din CCM, continuă acesta, „în cazul în care niciuna dintre părți nu notifică în scris începerea negocierilor pentru un nou contract colectiv de muncă cu 60 de zile înainte de expirarea acestuia, contractul colectiv de muncă se prelungește de drept cu 12 luni. întrucât nu a fost formulată o asemenea notificare, CCM și toate clauzele sale, inclusiv cele privind salarizarea și Anexa nr. 4, au continuat să producă efecte juridice și în anul 2025”.
Fostul șef al SRTv susține că a avut două funcții , dar că a fost plătit doar pentru una din ele. „funcția de Președinte-Director General nu reprezintă o funcție distinctă de Director General sub aspectul regimului salarizării, ci reprezintă chiar funcția de Director General exercitată concomitent cu cea de Președinte al Consiliului de Administrație, astfel cum rezultă din dispozițiile Legii nr. 41/1994”.
„În lipsa unei limite de salarizare distincte pentru funcția de Președinte-Director General, devin incidente dispozițiile Anexei nr. 4 privind funcția de Director General, care stabilesc în mod expres limita minimă obligatorie de salarizare reprezentată de indicele 10.
Din situația drepturilor salariate anexată prezentei cereri rezultă că, în perioada 01.01.2024-16.11.2025, pârâta mi-a stabilit și achitat un salariu de bază inferior limitei minime prevăzute de Contractul colectiv de muncă, respectiv inferioară indicelui minim de salarizare 10 aplicabil funcției de Președinte-Director General”, se arată în actele dosarului consultat de Gândul.
Turturică mai explică faptul că „noțiunea de limită minimă exclude, prin definiție, posibilitatea stabilirii unui salariu inferior”.
„Dacă intenția părților ar fi fost aceea de a institui simple valori orientative, contractul colectiv nu ar mai fi utilizat noțiunea juridică de limită minimă de salarizare. Rezultă astfel că salariul reclamantului trebuia negociat exclusiv în interiorul intervalului stabilit de CCM, iar nu în afara acestuia.
Conform dispozițiilor art. 135 din Contractul colectiv de muncă aplicabil, plata salariilor se face o dată pe lună, la data de 15 a fiecărei luni, temei pentru stabilirea scadenței și, ulterior, pentru calculul dobânzii.
De asemenea, potrivit anexei 4 pct.58 din Contractul colectiv de muncă, limita minimă de salarizare pentru funcția de Director General este indicele 10.
Conform anexei 4 la Contractul Colectiv de Muncă înregistrat sub nr.415/27.12.2023 limita de salarizare a Președintelui-Director General este minimul de 34.650 lei și maximul de 79.695 de lei.Conform tabelului anexat, se poate observa că în perioada 01.01.2024- 30.04.2024, am avut un salariu de 24.675 lei, fiind aplicat la salariul minim la nivelul SRTv (3.465 lei) indicele (limita) de 7,12.
Ulterior, în perioada 28.05.2024-30.06.2024, am avut un salariu cu limita de 10,00, conform Act adițional nr.3 la contractul individual de muncă din 2024, adică 34.650 lei, iar în perioada 01.07.2024-31.12.2024, am avut un salariu de 34.650 lei, fiind aplicat la salariul minim pe unitate (3.885 lei) limita de 8,92.
În perioada 01 ianuarie 2025 și până la data încetării contractului individual de muncă, am avut un salariu de 37.936 lei, fiind aplicat la salariul minim pe unitate (4.253 lei) limita de 8,92”, scrie fostul director al televiziunii de stat.
„Rezultă astfel că, deși Contractul colectiv de muncă stabilea un nivel minim obligatoriu de salarizare pentru funcția ocupată de subsemnatul, pârâta (societatea română de televiziune – n.r) nu și-a executat obligația de a acorda salariul minim negociat colectiv, achitând drepturi salariale inferioare celor cuvenite potrivit CCM.
Diferența dintre salariul cuvenit și salariul efectiv plătit reprezintă un drept salarial restant ce poate fi solicitat pe calea prezentei acțiuni.
Este relevant că însăși pârâta (societatea română de televiziune – n.r), prin Nota de fundamentare întocmită de Departamentul Resurse Umane și care a reprezentat bază legală pentru adoptarea hotărârii Consiliului de Administrație nr.58/2024, a recunoscut în mod expres că funcția de Președinte-Director General este supusă dispozițiilor Contractului colectiv de muncă și că, potrivit Anexei nr. 4, limita minimă de salarizare era de 34.650 lei, iar limita maximă de 79.695 lei.
Mai mult, aceeași Notă de fundamentare propune în mod expres renegocierea salariului reclamantului tocmai pentru punerea în acord cu dispozițiile Contractului colectiv de muncă.
Această împrejurare reprezintă o recunoaștere explicită din partea angajatorului că drepturile salariate ale reclamantului erau guvernate de Contractul colectiv de muncă și că salariul aflat în plată nu mai corespundea limitelor minime stabilite prin acesta”, mai arată Dan Turturică în motivarea acțiunii sale împotriva SRTV.
Gândul a făcut calculul parțial al sumei pe care Dan Turturică ar putea să o încaseze de la televiziunea de stat în eventualitatea rămânerii irevocabile a unei hotărâri în acest dosar.
Astfel, fostul oficial cere instanței diferența de sumă dintre salariul efectiv încasat, 24.675 de lei și salariul cum ar fi trebuit să îl încaseze, respectiv sumele de 34.650. Diferența dintre cele două sume este de aproximativ 10.000 de lei.
Cei 10.000 de lei diferență ar trebui acordați, potrivit lui Turturică, conform intervalului 1 ianuarie 2024 – 16. noiembrie 2025.
Este vorba de 23 de luni. Astfel, în eventualitatea în care instanțele de judecată îi vor da câștig de cauză Dan Turturică ar trebuie să încaseze de la televiziunea de stat, în mod grosier, 230.000 de lei, echivalentul a 43.800 de euro.
Aceste sume pot varia pentru că instanțele ar putea ține cont și de solicitările fostului șef TVR privind actualizarea lor cu indicele inflației și cu aplicarea unor dobânzi penalizatoare.
Până la momentul difuzării acestui material SRTv nu a depus la dosar documente singura măsură fiind aceea de desemnare a juriștilor societății de stat care să apere televiziunea de acțiunea fostului director.
Astfel, în 20 august, directoarea actuală a televiziunii de stat, Adriana Săftoiu, i-a mandatat pe directorul interimar al Departamentului juridic al TVR și o consilieră juridică să se ocupe de apărarea în instanță.