Prima prognoză pentru iarna 2026-2027. Cât de mult va ninge în Europa. Ce surprize va aduce Super El Niño

Cele mai recente prognoze pe termen lung analizate de Severe Weather Europe, pe baza modelelor Centrului European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu și Biroul Meterologic al Marii Britanii, indică un semnal destul de clar: pentru media întregului sezon, cea mai mare parte a continentului ar putea primi cantități de zăpadă sub valorile normale.

Motivul principal este legat de circulația atmosferică pe care o poate favoriza actualul episod puternic de El Niño, fenomen care, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, este deja bine instalat și are o probabilitate de aproape 100% să persiste până în februarie 2027.

AFACERI LUCA face o investiție de peste 2 milioane de euro în echipamente pentru sandvișuri calde. Ce reducere primesc clienții

13:13

NEWS ALERT Nicușor Dan, mesaj către viitorii militari ai Armatei Române: „Apărarea țării a ieșit dintr-o zonă teoretică”. Cum îi încurajează președintele

13:11

Primele prognoze detaliate pentru iarna 2026-2027 conturează un sezon neobișnuit pentru Europa. Un episod de El Niño cu o intensitate ieșită din comun se dezvoltă în Pacific, iar modelele meteorologice indică, în acest moment, o iarnă mai blândă decât normalul în cea mai mare parte a continentului. Asta nu înseamnă însă că Europa va scăpa de episoade de frig și ninsoare, notează severe-weather.eu.

Cele mai recente date analizate de specialiști indică un scenariu dominat de circulația atlantică, cu mase de aer mai cald și mai umed care vor pătrunde frecvent în Europa. În regiunile joase, precipitațiile ar putea cădea mai ales sub formă de ploaie, în timp ce la altitudini mari și în nordul continentului condițiile vor fi mai favorabile pentru zăpadă.

Europa, împărțită între ploi și zăpadă

Modelele ECMWF (n.r. Centrul European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu) și UKMO (Biroul Meterologic al Marii Britanii) indică un semnal de deficit de zăpadă în mare parte din Europa, în special în zonele joase și la altitudini medii.

În schimb, nordul și nord-estul Europei, precum și regiunile montane, ar putea avea condiții mai bune pentru acumularea unui strat de zăpadă.

O situație interesantă este prognozată în Alpi. La altitudini de peste aproximativ 1.800-2.000 de metri, cantitățile de precipitații ar putea fi suficiente pentru ninsori consistente, chiar dacă temperaturile generale ale sezonului vor fi peste normal.

În schimb, pentru Pirinei, Apenini, Balcani și anumite zone montane din Scoția, semnalul actual este mai puțin favorabil unui strat natural de zăpadă consistent.

Ce se întâmplă în Europa Centrală și de Est

Pentru Europa Centrală și de Est, inclusiv România, prognozele pe termen lung indică un risc mai mare ca temperaturile să fie peste media obișnuită.

Un model analizat recent favorizează chiar un deficit de zăpadă în Europa de Est, ceea ce ar însemna că în zonele joase episoadele de ninsoare ar putea fi mai rare sau mai scurte.

Totuși, acest lucru nu exclude apariția unor episoade autentice de iarnă. Prognozele sezoniere nu pot stabili de acum dacă Bucureștiul, Iașiul, Clujul sau Brașovul vor avea zăpadă într-o anumită perioadă. Ele oferă doar tendințe generale pentru întregul sezon.

Super El Niño, fenomenul care poate schimba tot

Unul dintre cele mai importante elemente ale prognozei este El Niño, fenomen caracterizat prin încălzirea anormală a apelor din Pacificul ecuatorial.

Organizația Meteorologică Mondială avertizează că episodul actual ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată și are o probabilitate de aproape 100% să persiste până în februarie 2027.

El Niño poate influența circulația atmosferică la scară globală, inclusiv poziția curenților jet și traseele sistemelor de presiune. În Europa, legătura este însă mai puțin directă decât în America de Nord, motiv pentru care prognozele pentru continent au un grad mai redus de certitudine.

Iarna 2026-2027: mai caldă, dar nu neapărat lipsită de zăpadă

Imaginea de ansamblu este, în acest moment, una a unei ierni mai blânde în cea mai mare parte a Europei, cu precipitații frecvente și o circulație atlantică activă.

Pentru zonele joase, asta înseamnă mai degrabă ploaie decât ninsoare. Pentru nordul Europei și regiunile montane înalte, situația poate fi însă complet diferită.

Iar evoluția vortexului polar ar putea introduce un element de incertitudine: dacă acesta va fi perturbat, Europa poate avea parte de episoade de frig și ninsoare care nu pot fi anticipate cu luni înainte.