România salvează industria de armament a Germaniei, cu prețul distrugerii uzinelor Romarm. În timp ce Rheinmetall angajează zeci de mii de oameni cu banii SAFE, românii ies în stradă pentru că nu și-au primit salariile din cauza lipsei de comenzi

Din 17 miliarde de euro contractate prin acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) – 2026 – 2030, 5,6 miliarde de euro merg către  de armament Rheinmetall. Un colac de salvare pentru gigantul german pe care îl bântuia falimentul și care a început acum să facă angajări pe bandă rulantă. Între timp, industria de armament românească a fost aproape pusă pe butuci, iar puținii muncitori rămași în companiile de stat din componența Romarm sunt neplătiți cu lunile.

Vezi galeria foto
10 poze

ACTUALITATE 10 Septembrie, calendarul zilei: Cristian Pațurcă ar fi împlinit 62 de ani. Guy Ritchie împlinește 58 de ani. Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului

07:15

EXCLUSIV Va face AUR pactul cu diavolul? Mirel Palada explică planul abil al partidului suveranist cu PSD

07:00

 Loading ...

Cea mai controversată achiziție de după 1989

• Trecut pe repede înainte prin Parlament, doar în Comisiile de Apărare și fără o dezbatere aplicată, SAFE a generat vii discuții în spațiul public din cauza lipsei de transparență a acestui contract gigant de aproape 17 miliarde de euro.
• Deși ne împrumutăm cu miliarde de euro care vor fi rambursate de copiii și nepoții noștri, autoritățile nu au reușit să explice pe înțelesul românilor ce dobânzi vor fi plătite începând cu anul 2035 și de ce a fost nevoie de asemenea achiziții uriașe de armament, despre care mulți specialiști avertizează că vor fi depășite tehnic în relativ scurt timp.
• S-a cerut chiar în mod public intervenția procurorilor și anchete detaliate care să verifice procedurile de achiziție.
• În centrul scandalului se află mai ales gigantul german din industria de armament Rheinmetall.

• Germania nu a aprobat acest program de 45 de ani cu finanțare europeană. În schimb, economia ei are de câștigat în mod direct, prin crearea a noi zeci de mii de locuri de muncă la Rheinmetall, care trebuie să onoreze contractele încredințate și de România.
• Odată cu scandalul achizițiilor SAFE, au revenit în atenția publică atât strategiile greșite ale Armatei în ceea ce privește achizițiile de amament, cât și răsunătoarele dosare de corupție, mai vechi sau mai noi, din acest domeniu.
• În vreme ce cele aproape 6 miliarde de euro care vor fi plătite Rheinmetall revigorează economia germană, angajații români din industria de armament ies în stradă pentru întârzierile regulate la plata salariilor, veniturile mici (mulți angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie) și lipsa contractelor. Asta în vreme ce Polonia, cu un contract similar SAFE, va înființa 10.000 de firme poloneze pentru a onora contractele de producție de armament.
• Controversele din jurul SAFE sunt comparabile doar cu scandalul legat de mega-proiectul eșuat cu americanii de la Bechtel.

Rheinmentall angajează 10.000 de oameni anual

Pentru a ține pasul cu cererea bruscă a producției de armament, mai ales grație obținerii contractelor din SAFE gigantul Rheinmetall angajează în jur de 10.000 de oameni pe an, scria în august presa germană. CEO-ul companiei, Armin Papperger (foto jos), a declarat că în timpul celui de-al doilea trimestru, compania a primit peste 160.000 aplicații în urma anunțurilor de recrutare.

Anunțurile de recrutare ale companiei au generat un interes uriaș pe piața muncii din Germania, afectată de o criză economică severă, alimentată de concedierile colective, de zeci de mii de oameni, mai ales în industria auto.

Armin Papperger, CEO Rheinmetall

Comenzile gigantului german au explodat

Strategia de recrutare agresivă este un răspuns direct la creșterea exponențială a contractelor militare. Portofoliul de comenzi al Rheinmetall a crescut la 80.4 miliarde de euro la finalul celui de-al doilea trimestru, o creștere cu 44% comparativ cu anul precedent.

În egală măsură, planurile de expansiune ale gigantului militar vizează, pe lângă investiția masivă în resurse umane, și dezvoltarea infrastructurii, precum și securizarea lanțurilor de aprovizionare, a mai explicat Papperger.

Presa din Germania salută decizia României de a acorda companiei Rheinmetall contracte de 5,7 miliarde euro

Aceste investiții strategice se reflectă deja în rezultatele financiare strălucite ale companiei. Astfel,veniturile din al doilea trimestru pe 2026 au crescut cu aproape 70%, până la 3.29 miliarde de euro, în vreme ce veniturile totale pentru prima jumătate a anului au crescut cu 39%, până la 5.5 miliarde de euro. Mai mult, profitul operațional pentru al doilea trimestru a evoluat 562 milioane de euro, mai mult decât dublu, grație unui mix inspirat de calitate a produsului și volume mai mari de producție.

SAFE, nu foarte „safe” pentru industria noastră de apărare

Într-un tablou discordant față de Germania se află situația critică din România în ceea ce privește înzestrarea Armatei și condițiile precare în care muncesc angajații din industria locală de apărare.

Cunoscutul jurnalist de Doru Bușcu apreciază că este vorba de o „alocare greșită, pripită, politică și interesată a banilor” din SAFE. Acesta a dat detalii în legătură cu anchetele făcute de publicația Cațavencii referitoare la deciziile strategice greșite ale Armatei Române privind achizițiile de armament.

Doru Bușcu

Jurnalistul susține că o mare parte din contractele alocate Franței și Germaniei se puteau face foarte bine în țară.

Aici este alocarea greșită, pripită, politică și interesată a banilor. Ideea este că, reanimând industria națională de apărare, puteai să ai un impact semnificativ în PIB.Am făcut calcule, ani de zile, și am scris de lucrurile astea. Au fost proiecte importante.Toate aceste blindate se puteau face în țară.Nu e nevoie să sudeze șantierele din Hamburg carcase de tancuri și de blindate.Se poate face la noi. Sigur că tehnologia fină, pe care o introduci acolo, aia se poate să vină două geamantane. S-a rezolvat toată Armata română cu microchipuri. Dar lucrurile grele, brute, simple, pot fi făcute aici, a declarat Bușcu în studioul Gândul.

O mare vulnerabilitatea pentru securitatea României este resursa umană, a mai spus acesta. Un alt aspect alarmant este și nivelul ridicat de corupție care însoțesc achizițiile Armatei, așa cum arată cele mai recente dosare de corupție instrumentate de DNA. 

Protest spontan la Carfil, filială a Romarm

Lipsa de grijă a decidenților pentru oamenii din producția de armament este ilustrată de protestele de dată recentă ale acestora. Astfel, peste 200 de muncitori au protestat spontan pe 27 august, la fabrica de armament și muniții Carfil Brașov. Ei au întrerupt lucrul pentru două ore, nemulțumiți că plata salariilor a întârziat peste 10 zile. Angajații de la Fabrica de pulberi Făgăraș au declanșat și ei o grevă spontană.

Muncitorii de la Carfil Brașov, sucursală Romarm din subordinea Ministerului Economiei, se plâng că nu și-au primit salariile și bonurile de masă, iar conducerea le scuză spunând că nu există comenzi.

Foto: Radio Brasov Fm

„Am rămas cu lichidarea în urmă, trebuia să o primim în data de 15. La fel și bonurile de masă. Și urmează avansul, în data de 30. Am rămas fără comenzi și fără nicio perspectivă. Suntem o industrie de apărare. Ni s-a spus că am rămas fără comenzi, că va urma o restructurare de personal. Din 579 de angajați să rămână undeva la 400. Nu am finalizat discuțiile cu ei. Vrem să oprim lucrul până în momentul în care se vor vedea rezultate pozitive”, a declarat lider de sindicat pe unitate, Ana Crinela Livadaru, citată de Radio Brașov FM.

De ce sunt întârzieri regulate cu plata salariilor

Directorul Mircea Tanțău a recunoscut blocajul, explicând de ce angajații întâmpină astfel de probeme.

„Problema este că banii vin foarte, foarte greu. Noi am facturat produse suficiente ca să acopere și salariile, și bonurile, și lichidarea de pe luna august, încă din data de 27, vama a făcut în 30 iulie. Banii vin foarte, foarte greu. Circuitul banilor pentru produse militare nu e chiar așa simplu. Se trec din băncile clientului, care clar că nu este în România, poate fi și în alt continent, intră în banca soră din România, banca soră din România transferă banii, deci e un circuit care durează de regulă 8-10 zile. Plus că proveniența lor este verificată de acest oficiu de combatere a spălării banilor”, a declarat directorul fabricii pentru sursa citată.

Mulți angajați ai Fabricii de Arme din Cugir sunt plătiți cu salariul minim pe economie

La începutul lunii iunie, salariaţii Fabricii de Arme din Cugir au ieşit în faţa sediului, pentru a protesta faţă de faptul că, în discuţiile cu conducerea unităţii, nu au obţinut niciun plus salarial în comparaţie cu anul trecut. Muncitorii sunt nemulţumiţi de veniturile mici, arătând că mulţi dintre ei au salariul minim pe economie.

Ioan Neagu, președintele Sindicatului „Apărarea” declara pentru Digi24: „Forma de protest continuă astăzi și o vom suspenda pentru o perioadă de o săptămână ca să avem răgazul să negociem la Ministerul Economiei o parte din revendicări care necesită memorandumuri aprobate prin hotărâre de Guvern. Nemulțumirile sunt că am început să negociem din luna octombrie, suntem în luna iunie, n-am încheiat acordul colectiv de muncă. Din toate solicitările noastre, pornind de la tichete de masă, vouchere de vacanță, creștere salarială, n-am rezolvat nimic. Ori în condițiile astea am ajuns, parcurgând toate etapele prevăzue de lege, vom recurge la greva generală”.

Captură video

Angajații de la Cugir reclamă de ani de zile faptul că nu au comenzi

De reținut că nu este pentru prima dată când angajaţii Fabricii de Arme Cugir protestează. În ianuarie a.c., mare parte dintre salariaţi au declanşat o grevă japoneză, nemulţumiţi de faptul că nu a fost semnat un nou contract colectiv de muncă. Au solicitat, totodată, venituri mai mari.  Şi în 2024, aceștia au întrerupt lucrul, supărați din cauza lipsei comenzilor, a salariilor mici şi a condiţiilor grele de muncă. Sindicaliștii din Cugir au cerut atunci mărirea valorii tichetelor de masă, vouchere de vacanță și creșterea cu 6,5% a salariilor.

În Cugir există două fabrici de armament. Uzina din Cugir a fost înfiinţată în 1799, în timpul Imperiului Habsburgic, sub denumirea de Fabrica de Fier şi Oţel. În 2004, societatea s-a împărţit în Uzina Mecanică şi Fabrica de Arme.

foto: Sindicatul APARARE Cugir

Acest protest a fost replicat de un altul spontan, pe 17 iunie, cînd muncitorii au întrerupt lucrul. Motivul a fost că banii care ar fi trebuit să ajungă la angajaţi nu au fost plătiţi.

Trebuie spus că acest conflict dintre angajați și conducerea fabricii datează de mai mulți ani. Nemulţumirile muncitorilor vin pe fondul eșecului negocierilor cu administraţia unităţii legate de majorările salariale.

O uzină cheie pentru securitatea țării

Muncitorii de la Fabrica de Arme din Cugir au declarat că discută aceste cerințe cu conducerea încă de anul trecut, din luna octombrie.

Arme produse la fabrica din Cugir

Fabrica de Arme Cugir este o uzină de stat specializată în producţia de armament şi echipamente militare și are un rol aparte în industria naţională de apărare. Fabrica produce, în principal, arme de foc de calibru mic, componente şi alte produse cu destinaţie militară. Ca și uzina din județul Alba, funcţionează în cadrul companiei naţionale Romarm și este una dintre cele mai cunoscute unităţi industriale din Cugir, un oraş cu tradiţie lungă în producţia de armament.