The Heritage Foundation a publicat, pe 8 septembrie 2026, un amplu raport despre relația dintre Statele Unite și România, în care descrie țara noastră drept un „pilon” al NATO la Marea Neagră și propune Congresului și administrației Trump întărirea cooperării în domeniul energiei, securității, investițiilor și combaterii criminalității. Documentul avertizează însă că instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate economică din România pot frâna capitalul american, iar rata de refuz a vizelor rămâne principalul obstacol în calea revenirii României în Visa Waiver Program. Raportul, intitulat U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region, este semnat de Jordan Embree și Anthony B. Kim și apare în seria „Backgrounder” a Margaret Thatcher Center for Freedom.
The Heritage Foundation este unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA. Fundația conservatoare americană a fost fondat în 1973 și își definește misiunea prin promovarea unor politici bazate pe piață liberă, guvern limitat, libertate individuală, valori americane tradiționale și apărare puternică. Influența sa la Washington este documentată de-a lungul mai multor administrații republicane: Brookings arată că, după alegerea lui Ronald Reagan, noul președinte le-a distribuit membrilor Cabinetului lucrarea Heritage Mandate for Leadership, iar aproximativ 60% dintre cele circa 2.000 de recomandări ale acesteia au ajuns să fie puse în practică. În perioada recentă, Heritage a coordonat Project 2025, proiectul de aproximativ 900 de pagini destinat pregătirii unei viitoare administrații conservatoare; Reuters a documentat legăturile mai multor autori și colaboratori ai proiectului cu persoane desemnate ulterior pentru funcții importante în administrația Trump. .
Citiți AICI întregul raport: (The Heritage Foundation)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2Fcaptura-de-ecran-din-2026-09-08-la-23-51-53.png)
Mesajul central apare chiar pe prima pagină a documentului.
„Romania is a NATO anchor on the Black Sea—but military readiness cannot exist in an economic vacuum.”
Autorii afirmă că România este un punct de sprijin al NATO la Marea Neagră. Raportul consideră că Washingtonul are interesul de a consolida simultan dimensiunile militară și economică ale parteneriatului cu Bucureștiul.
În evaluarea Heritage, România și-a menținut o orientare occidentală constantă și a devenit unul dintre partenerii importanți ai Statelor Unite în regiunea Mării Negre. Autorii invocă inclusiv cooperarea militară, proiectele nucleare americane și măsurile luate de București pentru limitarea furnizorilor considerați cu risc ridicat în infrastructura 5G.
Raportul acordă un spațiu important relației economice dintre cele două țări. Potrivit cifrelor citate de autori, exporturile României către Statele Unite au ajuns la 6,4 miliarde de dolari, în timp ce exporturile americane către România sunt de aproximativ 3 miliarde de dolari.
Documentul mai estimează că stocul investițiilor directe americane în România depășește 9 miliarde de dolari și că aceste investiții susțin peste 120.000 de locuri de muncă.
Problema identificată de autorii Heritage este ritmul investițiilor noi.
„American greenfield investment has stalled due to Romanian regulatory churn (Investițiile americane de tip greenfield au stagnat din cauza instabilității cadrului de reglementare din România.)”
Autorii indică drept factor de descurajare lipsa predictibilității instituționale și menționează modificările rapide ale taxării companiilor, pragurilor pentru microîntreprinderi și contribuțiilor sociale, care au avut loc în perioada guvernului Bolojan.
Heritage clasifică, prin propriul său Index of Economic Freedom, economia României drept „moderately free” – „moderat liberă” și indică printre domeniile unde consideră necesare reforme sistemul judiciar, combaterea corupției, piața muncii și sectorul financiar.
O parte importantă a raportului este rezervată energiei.
Autorii descriu România drept un posibil punct de lansare în Europa pentru tehnologia americană a reactoarelor modulare mici – SMR – prin proiectul de la Doicești, susținut de instituții financiare americane.
Documentul acordă, de asemenea, importanță exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep și posibilității ca România să devină exportator regional de energie.
În secțiunea de recomandări adresată explicit Congresului și administrației Trump, prima propunere este intitulată „Back Romania’s Emergence as a Regional Energy Provider” – susținerea transformării României într-un furnizor regional de energie.
Heritage cere aprofundarea cooperării energetice, integrarea producției românești de gaze în proiectul Coridorului Vertical și finalizarea procesului privind achiziția activelor internaționale ale Lukoil de către Carlyle Group.
A doua direcție majoră propusă Washingtonului privește apărarea.
Raportul afirmă că România a devenit, după aderarea la NATO în 2004, unul dintre contribuitorii constanți ai Alianței pe flancul sud-estic și la Marea Neagră și indică pentru 2026 cheltuieli pentru apărare de 2,43% din PIB.
Sunt evidențiate în special bazele de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu. Despre baza MK, documentul amintește programul românesc de modernizare de 2,5 miliarde de euro și capacitatea planificată de găzduire a 20.000 de militari. Potrivit raportului, după finalizarea extinderii, aceasta ar urma să devină una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO.
În cazul Deveselu, autorii subliniază prezența sistemului american Aegis Ashore și rolul acestuia în apărarea antirachetă a NATO.
Recomandarea concretă adresată Washingtonului merge însă mai departe: Heritage propune ca Statele Unite să susțină extinderea rolului României ca „security provider” în cadrul NATO și sugerează inclusiv creșterea participării forțelor românești în Polonia, în cadrul prezenței înaintate a Alianței.
Raportul tratează separat situația Visa Waiver Program.
Autorii reamintesc că România fusese desemnată pentru includerea în program în ianuarie 2025, înainte ca administrația Trump să suspende procesul în martie și să retragă desemnarea în mai 2025.
Documentul precizează că unul dintre criteriile pentru această viză este o rată de refuz pentru anumite vize de neimigrant sub 3%.
Potrivit cifrelor prezentate în raport, rata de refuz pentru cetățenii români a fost de 8,41% în anul fiscal 2025. În schimb, rata depășirii perioadei legale de ședere ar fi scăzut de la 3,75% în anul fiscal 2022 la 1,01% în 2024.
Heritage identifică rata de refuz drept principalul obstacol pentru readmiterea României și propune ca Departamentul pentru Securitate Internă și Ambasada SUA să analizeze cauzele respingerilor și să desfășoare o campanie de informare referitoare la condițiile de obținere a vizelor.
Un alt capitol vizează colaborarea dintre autoritățile române și cele americane în domeniul aplicării legii.
Raportul menționează Transnational Criminal Investigative Unit, structură comună care implică Departamentul american pentru Securitate Internă și Ministerul Afacerilor Interne din România, precum și cooperarea în cadrul Child Protection Compact.
Programul pentru combaterea traficului de copii beneficiază, potrivit documentului, de 12 milioane de dolari finanțare din partea guvernului SUA.
Heritage amintește și conferința organizată în iunie 2026 la Constanța de Departamentul de Justiție al SUA împreună cu autoritățile române, dedicată combaterii crimei organizate transnaționale.
În partea finală, raportul grupează recomandările pentru Washington în patru mari direcții: consolidarea României ca furnizor regional de energie, extinderea rolului său regional de securitate, susținerea reformelor orientate către piață și investiții și întărirea cooperării juridice și diplomatice.
În privința economiei, Heritage susține că Washingtonul nu poate furniza Bucureștiului „voința politică” necesară pentru reforme, dar poate interveni în dialogurile de politică publică și poate acorda sprijin tehnic. Documentul pune accentul pe rolul sectorului privat în relația economică bilaterală.
În plan diplomatic, autorii recomandă continuarea implicării comune în formate precum Bucharest Nine și Inițiativa celor Trei Mări, precum și pregătirea pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
Concluzia raportului sintetizează evaluarea Heritage asupra poziției României:
„Romania is a serious American ally with strategic geography and a durable transatlantic orientation.”
Autorii susțin că interesul american este ca avantajele geografice și politice existente să fie transformate, printr-o cooperare mai intensă, în capacitate militară, reziliență energetică și forță economică.
Jordan Embree, unul dintre autori, este cercetător în cadrul Margaret Thatcher Center for Freedom, iar Anthony B. Kim este cercetător în afaceri economice internaționale, editor al Index of Economic Freedom și manager pentru relații globale în același centru al Heritage Foundation.