Când Ana Oroș a fost ucisă de câini pe terenul de lângă Lacul Morii, explicația oficială era că parcela se află în zonă inundabilă și că până și ridicarea unui gard ridica probleme. Trei ani mai târziu, limitele par să fie altele: pe același teren este pregătit un ansamblu de locuințe colective. Iar relansarea proiectului vine la doar câteva luni distanță de când dosarul penal privind moartea femeii a fost clasat.
Pe 21 ianuarie 2023, Ana Oroș a fost ucisă de o haită de câini în zona Lacului Morii, pe un teren privat deținut de SLR IP Ilfov Development SRL. Cazul a revoltat România, însă, după mai bine de doi ani de anchetă, dosarul penal a fost clasat în mai 2025.
La doar câteva luni după clasare, terenul tragediei a reintrat în circuitul imobiliar. Gândul a descoperit că, pe 30 decembrie 2025, aceeași firmă a obținut de la Primăria Sectorului 6 un nou certificat de urbanism pentru construirea unui ansamblu de locuințe colective, la Drumul Coasta Cerbului 17-29.
Această firmă nu a fost trasă la răspundere penală pentru moartea Anei Oroș, deși, după tragedie, chiar Ciprian Ciucu, pe atunci primarul Sectorului 6, spunea că proprietarul terenului primise amenzi pentru că nu își împrejmuise parcela.
Potrivit explicațiilor date atunci de Ciucu, proprietarul ar fi mers la Primărie pentru actele necesare împrejmuirii, însă s-ar fi lovit de faptul că terenul era considerat zonă inundabilă.
Edilul susținea că într-o asemenea zonă „nu ai cum să emiți autorizație de construire”, iar terenul ar fi putut fi delimitat doar prin țăruși.
Trei ani mai târziu, aceeași parcelă este din nou pusă pe traseul administrativ, de această dată pentru un proiect mult mai amplu: un ansamblu de locuințe colective.
De fapt, planurile firmei pentru teren sunt mai vechi. SLR IP Ilfov Development obținuse încă din 2020 un certificat pentru „ansamblu locuințe”, iar în documentele PMB din 2021 proiectul apărea cu două subsoluri, parter și aproximativ 11 etaje. Documentația prevedea inclusiv împrejmuirea terenului.
Proiectul nu a ajuns atunci la construcție, iar vechiul certificat a expirat. După clasarea dosarului privind moartea Anei, dezvoltatorul a revenit și a obținut un nou certificat.
Raportul Corpului de Control a stabilit ulterior că parcela era neîmprejmuită și necurățată, iar lipsa gardului a reprezentat „un factor important” care a favorizat producerea tragediei.
Mai mult, cu doar câteva zile înainte ca Ana Oroș să fie ucisă, ASPA ceruse Poliției Locale Sector 6 verificarea împrejmuirii proprietăților private din zonă.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F01%2FAna-Oros-Daraba-e1674460001768.jpg)
Ana Oroș/ Sursă Foto – Facebook
La momentul tragediei, Nicușor Dan era primarul general al Capitalei, iar Ciprian Ciucu conducea Sectorul 6. Nicușor Dan vorbea atunci despre responsabilitatea mai multor instituții, în timp ce Ciucu critica ASPA și anunța verificări la Poliția Locală Sector 6.
Ciucu nu mai era însă primarul Sectorului 6 când certificatul din 30 decembrie 2025 a fost emis, plecând din funcție cu câteva zile înainte.
Cronologia rămâne însă una greu de ignorat: Ana Oroș a murit pe terenul firmei, proprietarul fusese amendat pentru lipsa gardului, autoritățile au stabilit ulterior că neîmprejmuirea a favorizat tragedia, dosarul penal a fost clasat, iar la doar câteva luni aceeași companie și-a reluat proiectul rezidențial pe parcelă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Familia Anei Oroș a contestat clasarea dosarului, susținând că ancheta a analizat defectuos probele și că ASPA, deși cunoștea pericolul din zona Lacului Morii inclusiv după primul atac asupra femeii, nu ar fi intervenit suficient. Rudele au invocat și faptul că, imediat după tragedie, autoritățile au reușit să captureze 55 de câini din zonă.
În martie 2026, însă, Judecătoria Sectorului 6 a respins definitiv plângerea, considerând că ASPA avea o obligație „de mijloace, iar nu de rezultat”. Argumentul-cheie al instanței a fost tranșant: „Chiar dacă ar fi capturat mai mulți câini, nu se poate concluziona că fapta nu s-ar fi produs”, judecătorul apreciind că nu s-a demonstrat că o intervenție mai eficientă ar fi putut împiedica moartea Anei Oroș.
Autoritățile au avut explicații, instanța a avut argumente, iar dosarul s-a închis. Ana Oroș, însă, a murit într-un loc despre care pericolul era deja cunoscut de ani buni.