Partidul AfD atinge un record istoric în sondajele din Germania. Alianța condusă de Merz, cel mai slab scor din istorie

Partidul Alternativa pentru Germania a atins pragul istoric de 30% într-un sondaj de opinie realizat la nivel național, potrivit unui barometru politic realizat de institutul de cercetare GMS publicat pe 14 septembrie. Este pentru prima dată când acest partid atinge acest procentaj într-un sondaj privind intenția de vot pentru alegerile din cadrul Bundestag-ului.

Alianța condusă de Friedrich Merz continuă să piardă sprijin din partea electoratului și, pentru prima dată în sondaje, se află la 10 puncte procentuale în spatele AfD. Conform unui sondaj recent realizat de Societatea pentru Cercetare de Piață și Socială (GMS), CDU/CSU are acum doar 20% din voturi, cel mai scăzut rezultat înregistrat vreodată în acest sondaj.

FLASH NEWS Apple TV s-a lansat oficial în România, la 7 ani de la debutul inițial. Cât costă abonamentul și câte zile gratuite sunt oferite pentru probă

23:28

ECONOMIE Alexandru Nazare susține că economia dă semne de însănătoșire, dar avertizează că „România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”

22:51

 Loading ...

În același timp, partidul Alternativa pentru Germania a atins un record istoric de 30%. Conform acestor cifre, guvernul de coalizție CDU/CSU-SPD condus de Merz nu ar mai avea o majoritate matematică în Parlamentul de la Berlin.

În toate sondajele de opinie realizate în ultima lună, partidul de extremă dreapta s-a plasat de fiecare dată pe primul loc, în timp ce uniunea condusă de actualul cancelar s-a plasat pe locul doi.

Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare federale în Germania, opțiunile alegătorilor ar arăta astfel: AfD 30%; CDU/CSU (Uniunea Creștin-Democrată) 20%; Verzii 14%; SPD (Social-Democrații) 11%; Linke (Stânga) 11%; FDP (Liberalii) 4% (sub pragul electoral de intrare în Parlament); BSW (Alianța Sahra Wagenknecht) 3%.

Conform acestor rezultate, într-o distribuție teoretică a locurilor în Bundestag, AfD ar obține 220 de locuri, partidul lui Friedrich Merz, CDU/CSU ar obține 146 de locuri, Verzii ar obține 102 locuri, în timp ce SPD și Linke ar obține câte 81 de locuri.5

În ultimul an, blocul de centru-dreapta CDU/CSU, condus de cancelarul german Friedrich Merz, a înregistrat o scădere drastică și a ajuns la doar 20 de procente în ceea ce privește intenția de vot. În același timp, distanța dintre partidul de extremă dreapta AfD și conservatori s-a mărit considerabil la un număr record de 10 puncte procentuale. Această evoluție la nivel federal vine pe fondul unor victorii masive ale AfD în alegerile din landul Saxonia-Anhalt, unde au obținut peste 40% din voturi, și avansul puternic din scrutinul local din Saxonia Inferioară.

De asemenea, acest sondaj accentuează presiunea de pe scena politică germană cu puțin timp înainte de alegerile regionale din Berlin și din landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară, unde AfD conduce de asemenea în preferințele electoratului.

Friedrich Merz, contestat de 78% dintre germani

Pe lângă sondajele privind intenția de vot din Germania, Friedrich Merz se află într-o poziție destul de vulnerabilă. Potrivit unei cercetări de piață realizate de Insa, 78% dintre respondenți au răspuns „Nu” la întrebarea „Este Friedrich Merz cancelarul potrivit?”. Doar 14% au răspuns cu „Da”, în timp ce 8% nu au oferit un răspuns.

Merz este nepopular chiar și printre alegătorii CDU/CSU, unde 58% dintre alegători nu sunt de acord cu acesta, în timp ce doar 36% au oferit o opinie favorabilă.

Următoarele alegeri regionale vor avea loc în Mecklenburg-Pomerania de Vest și Berlin pe 20 septembrie, iar rezultatele vor juca, de asemenea, un rol decisiv în viitorul politic al cancelarului german, care este considerat parțial responsabil pentru dezastrul electoral din Saxonia-Anhalt.

În ultimele săptămâni au apărut mai multe speculații potrivit cărora ministrul-președinte al landului Renania de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst (CDU), și ministrul-președintele Bavariei, Markus Söder (CSU), au apărut ca posibili succesori ai lui Merz.