La ce vârstă pleacă tinerii din casa părinților? România, printre țările UE unde locuințele sunt cel mai aglomerate

Creșterea prețurilor locuințelor și a chiriilor reprezintă o preocupare pentru mulți europeni. În special în sudul și estul Europei, costurile ridicate înseamnă că tinerii locuiesc mai mult timp acasă.

Tinerii din Uniunea Europeană au plecat din casa părinților, în medie, la vârsta de 26,2 ani în 2024. Această cifră este ușor mai mică decât cea din 2023, când media a fost de 26,3 ani, potrivit celor mai recente date Eurostat.

FLASH NEWSMarco Rubio anunță că nu mai este nevoie de o intervenție militară în Iran deoarece sancțiunile economice și blocada SUA și-au spus cuvântul: „Vor ajunge ca o țară din lumea a treia”

23:44

ULTIMA ORĂDan Dungaciu, reacție ironică după atacurile în rafală ale președintelui la adresa AUR: „Mulțumim, Nicușor Dan! Nu te opri!”

23:27

Locuitorii din sudul și estul Europei așteaptă cel mai mult înainte de a pleca din casa părinților. Croația se află pe primul loc, cu 31,3 ani, urmată de Slovacia, cu 30,9 ani, Grecia, cu 30,7 ani, Italia, cu 30,1 ani, și Spania, cu 30 de ani, conform Euronews.

În schimb, tinerii pleacă de acasă la o vârstă mai mică în Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7 ani) și Suedia (21,9 ani).

Peste 80% dintre tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani din Croația, Slovacia, Italia, Spania, Polonia, Grecia și Irlanda locuiesc cu părinții sau contribuie la veniturile gospodăriei ori beneficiază de acestea.

Mulți tineri amână plecarea de acasă din cauza creșterii costurilor locuințelor, situație denumită de mulți criza costurilor chiriilor.

„Criza locuințelor ajunge chiar în centrul societății și poate provoca multe daune democrației. Trebuie să stabilim cadrul la nivel european, având subsidiaritatea drept principiu director”, a declarat Thomas Kattnig, co-raportor al Planului european pentru locuințe accesibile, în timpul unei sesiuni plenare, alături de comisarul pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen.

Acest plan solicită ca locuințele accesibile să fie consacrate oficial în dreptul primar al UE și cere Comisiei să elaboreze un plan de acțiune pentru aplicarea acestuia.

Sursă foto: Shutterstock

Locuiesc oamenii în condiții de supraaglomerare?

În toate țările UE, tinerii aveau o probabilitate mai mare decât populația în ansamblu să locuiască în gospodării supraaglomerate. Peste un sfert dintre tinerii din UE locuiau în gospodării supraaglomerate în 2024, o creștere mică, de 0,5 puncte procentuale, comparativ cu 2023.

Tinerii din Cipru sunt cel mai puțin susceptibili să locuiască într-o gospodărie supraaglomerată (4,1%), în timp ce în România această cifră era cea mai ridicată, de 58,3%.

Situația este, de asemenea, îngrijorătoare în Letonia și Bulgaria, unde mai mult de jumătate dintre tineri locuiesc în gospodării supraaglomerate, precum și în Lituania, Italia, Slovacia, Polonia, Croația și Grecia, unde acest tip de situație locativă afectează mai mult de o treime dintre tineri.

Cetățenii UE cu vârste între 15 și 19 ani reprezintă, în general, grupul cel mai afectat în ceea ce privește locuirea în case supraaglomerate.

Cât din salariile oamenilor este cheltuit pe chirie

Aproape 10% dintre tinerii din UE locuiau în gospodării care cheltuiau 40% sau mai mult din venitul disponibil pentru locuință în 2024.

Croația (2,1%), Cipru (2,8%) și Slovenia (3,0%) au avut cele mai scăzute rate de supraîncărcare a costurilor locuinței în rândul tinerilor, în timp ce Grecia (30,3%) și Danemarca (28,9%) au avut, de departe, cele mai ridicate rate.

În mod logic, povara crește pentru cei care suportă cea mai mare parte a costurilor. În unele țări în care tinerii tind să plece mai devreme din casa părinților, precum Danemarca, Țările de Jos, Suedia, Germania și Finlanda, povara costurilor locuinței pentru tineri este mai mare.

Între timp, în țările în care tinerii pleacă mai târziu din casa părinților, precum Cipru, Croația și Italia, aceștia tind să raporteze niveluri mai scăzute de supraîncărcare a costurilor locuinței.