Guvernul Siegfried Mureșan a picat în Parlament cu 182 de voturi. A strâns mai puține voturi decât Guvernul Veștea, care a avut 189 de voturi. Ce urmează

Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament, cu 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”. Doar 197 de voturi au fost exprimate de către parlamentari, în condițiile în care erau necesare 233 de voturi pentru învestire. Respingerea Guvernului Mureșan prelungește criza politică începută în primăvara acestui an și îl pune din nou pe președintele Nicușor Dan în situația de a găsi o soluție pentru formarea unui Executiv cu puteri depline.

Guvernul Mureșan a fost respins de Parlament

Cabinetul propus de Siegfried Mureșan ar fi avut nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, respectiv majoritatea parlamentarilor.

Mureșan a intrat în procedura de învestitură cu sprijinul PNL, USR și UDMR, formațiuni care nu aveau însă, singure, numărul necesar de parlamentari pentru a asigura majoritatea absolută. În zilele premergătoare votului, premierul desemnat a purtat negocieri pentru a obține voturile necesare, însă Guvernul nu a reușit să treacă de Parlament.

ANALIZĂ Mureșan vs. Veștea. Duelul Guvernelor care au picat la votul de învestire. Câte voturi a primit fiecare premier desemnat din partea grupurilor parlamentare

16:11

ANUNȚ Rudele lui Patrick André de Hillerin caută familii adoptive pentru cățeii regretatul jurnalist

16:08

Ce urmează după respingerea Guvernului Mureșan

După votul din Parlament, următoarea decizie îi aparține președintelui Nicușor Dan. Prima variantă este desemnarea unui alt candidat pentru funcția de premier. Acesta va trebui să formeze un nou Guvern, să prezinte programul de guvernare și lista miniștrilor și să ceară din nou votul de încredere al Parlamentului.

A doua variantă este continuarea procedurii care poate duce la dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Cum au trecut mai mult de 60 de zile de la votul asupra Cabinetului Veștea, respingerea Guvernului Mureșan ar reprezenta a doua solicitare de învestitură respinsă, însă acest lucru nu înseamnă însă declanșarea automată a alegerilor anticipate.

Ce s-a întâmplat în cele 148 de zile de criză politică

Criza guvernamentală a început după retragerea sprijinului PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, după retragerea sprijinului politic din partea PSD. Au urmat mai multe încercări de formare a unui nou Executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Tomac și-a depus însă mandatul pe 14 iunie, înainte ca propunerea sa să ajungă la votul Parlamentului. În aceeași zi, președintele l-a desemnat premier pe liberalul Adrian Veștea.

Guvernul Adrian Veștea a fost primul respins de Parlament

Cabinetul condus de Adrian Veștea a ajuns la votul de învestitură pe 22 iunie, însă nu a obținut numărul necesar de voturi. Au fost înregistrate 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din 212 voturi exprimate, insuficiente pentru majoritatea absolută de 233 de parlamentari. Guvernul Veștea a devenit astfel primul Cabinet propus de Nicușor Dan care a fost respins de Parlament.

Siegfried Mureșan, propus pentru funcția de premier încă din iunie, dar desemnat de Nicușor Dan 3 luni mai târziu

După respingerea Guvernului Veștea, partidele au reluat negocierile pentru formarea unei majorități. Pe 26 iunie, PNL, USR și UDMR au stabilit că îl susțin pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, în timp ce PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu.

Deși Mureșan devenise încă din iunie varianta susținută de cele trei formațiuni, Nicușor Dan nu l-a desemnat imediat. Negocierile dintre partide au continuat în următoarele săptămâni, iar președintele a analizat mai multe variante. La un moment dat, în spațiul public a fost vehiculat și numele lui Alexandru Nazare pentru funcția de premier, însă desemnarea a mers, în cele din urmă, către Siegfried Mureșan.

Pe 17 septembrie, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Președintele a explicat că Mureșan a fost persoana care a primit cele mai multe susțineri în cadrul consultărilor și a precizat că nu exista, la acel moment, o majoritate parlamentară clară. Mureșan i-a cerut președintelui un scurt timp de gândire înainte de a accepta oficial propunerea, iar ulterior a anunțat că acceptă desemnarea.

BUCURESTI – SENAT – SIEGFRIED MURESAN

Premierul desemnat a început apoi negocierile pentru formarea Cabinetului și elaborarea programului de guvernare.

Guvernul propus a fost construit cu sprijinul PNL, USR și UDMR, însă cele trei formațiuni nu aveau singure cele 233 de voturi necesare pentru învestire. După audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare, Cabinetul Mureșan a ajuns la votul decisiv din Parlament, unde a fost respins.

România intră într-o nouă etapă a crizei politice

Respingerea Guvernului Mureșan înseamnă că România rămâne fără un Executiv învestit de actualul Parlament. Nicușor Dan trebuie acum să decidă următorul pas: desemnarea unui nou candidat pentru funcția de premier sau continuarea procedurii constituționale care poate duce, în anumite condiții, la dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate.

Sursa foto: Mediafax

Guvernul Mureșan este al doilea Cabinet respins de Parlament în această criză, după Guvernul Adrian Veștea. Criza politică a început în primăvara acestui an, după căderea Guvernului Bolojan. De atunci, Nicușor Dan i-a desemnat succesiv pe Eugen Tomac și Adrian Veștea, iar ulterior, după respingerea Cabinetului Veștea și săptămâni de negocieri, l-a desemnat pe Siegfried Mureșan.

Nici Cabinetul Mureșan nu a reușit însă să obțină votul de încredere al Parlamentului, astfel că președintele trebuie să decidă acum următoarea mutare.