Cafeaua care susține sănătatea creierului. Ce este bine să bem la prima oră a dimineții

Cafeaua fără cofeină nu are același gust ca produsul „original”, dar ar putea oferi un beneficiu surprinzător pentru creier.

Cafeaua fără cofeină și efectul său remarcabil asupra memoriei

În cadrul unui mic experiment, neurocercetătorii au descoperit că doar acei participanți care au băut cafea fără cofeină s-au descurcat mai bine la două teste pentru memorie, scrie sciencealert.com.

 Loading ...

Cei care au băut cafea cu cofeină au avut performanțe mai slabe.

Descoperirile, publicate în ediția „Nature Communications” din aprilie, sugerează că un alt element, dincolo de cofeină, influențează sănătatea creierului.

SONDAJ DE OPINIE Partidul lui Netanyahu a revenit pe primul loc în sondaje. Au mai rămas 21 de zile până la alegerile parlamentare din Israel

15:31

VIDEO Prunea, atac furibund la adresa lui Răzvan Burleanu, după umilința Naționalei cu Polonia: „A făcut milioane și fotbalul românesc a regresat”

15:24

Microbii din intestin ar putea fi cei vinovați.

Axa intestin-creier: Cum dictează microbiomul sănătatea noastră mentală

Experimentul este unul preliminar, dar neurocercetătorii spun deja că tradiționala cafea, chiar și fără cofeină, ar putea „activa” unii microbi din organism și ar schimba modul lor de „comunicare” cu creierul.

„Cafeaua nu este doar cofeină – este un factor dietetic complex, care interacționează cu microbii din tract sau cu metabolismul nostru și chiar cu starea noastră emoțională”, explică specialistul John Cryan de la University College Cork din Irlanda.

„Studiile noastre sugerează că – fie cu cofeină sau nu – cafeaua poate influența sănătatea în multe feluri”.

Laboratorul lui Cryan din Cork se concentrează asupra modului în care microbiomii interacționează cu creierul.

Conceptul de psihobiotice: De la polifenoli la starea de spirit

În 2013, Cryan și colegul său, Ted Dinan, au inventat termenul „psihobiotice”, pentru a descrie cum probioticele pot modela microbiomul intestinal și pot îmbunătăți sănătatea psihică prin comunicarea cu creierul.

Acum, Cryan este interesat de cum se încadreaza cafeaua în această „ecuație”.

El suspectează că beneficiile cafelei de dimineață ar avea legătură mai degrabă cu microbii din tractul intestinal, decât cu cofeina.

Desigur, cafeina poate trece de bariera sânge-creier și interacționa direct cu țesutul neurologic, dar este doar una din miile de elemente din cafea.

Tabloul este mult mai amplu. Cafeaua nu conține probiotice, dar are numeroși polifenoli, compuși din plante care hrănesc microbii din intestin.

„Eram interesați să vedem dacă, prin intermediul polifenolilor, cafeaua ar putea influența microbiomul”, explică Cryan într-un videoclip recent.

Experimentul recent al lui Cryan a inclus 31 de băutori de cafea, care au fost rugați să nu mai bea cele 3-5 căni pe zi, timp de două săptămâni.

Rezultatul a fost o modificare substanțială a profilului microbilor din mostrele de coprocultură.

După această perioadă de abstinență, jumătate dintre participanți au primit cafea fără cofeină, iar cealaltă jumătate a primit cafea cu cofeină. Nimeni nu știa ce anume consumă.

Ce se întâmplă dacă bei 4 cafele pe zi

Reintroducerea a patru porții de cafea instant pe zi, timp de trei săptămâni, a declanșat modificări acute la nivelul microbiomului, indiferent de prezența sau absența cofeinei.

De asemenea, participanții au raportat un nivel mai scăzut de stres perceput, depresie și impulsivitate după reluarea consumului de cafea, chiar și în cazul variantei fără cofeină.

„A existat o legătură clară între unele dintre efectele cognitive, imunitare și cele legate de stres și microbiomul acestora”, explică Cryan.

Totuși, un aspect interesant este că doar reintroducerea cafelei cu cofeină a fost asociată cu o reducere a anxietății și a suferinței psihologice, precum și cu o îmbunătățire a atenției și a vigilenței.

Acest lucru sugerează că, așa cum au indicat și alte studii, cofeina ar putea avea efecte specifice asupra funcțiilor cognitive și a stării de spirit.

„Dar cred că cel mai surprinzător lucru a fost faptul că, odată cu reintroducerea cafelei, am obținut rezultate remarcabile și prin consumul de cafea fără cofeină”, adaugă Cryan.

„Așadar, nu era vorba doar despre cofeină.”

În cadrul experimentului, doar participanții care au consumat cafea fără cofeină au înregistrat îmbunătățiri semnificative la două teste de memorie după reintroducerea cafelei.

Aceste teste presupuneau memorarea și reamintirea unui anumit număr de cuvinte și locații.

Rezultate mai bună pentru „tabăra decof”

Grupul care a consumat cafea decofeinizată a obținut rezultate mai bune la mai multe secțiuni ale testului de memorare a cuvintelor și a comis mai puține erori la testul de memorare a locațiilor.

În schimb, grupul care a consumat cafea cu cofeină nu a prezentat îmbunătățiri semnificative.

Fără cercetări suplimentare, oamenii de știință pot doar să speculeze cu privire la cauze.

Poate că polifenolii din cafea hrănesc microbii intestinali și declanșează o cascadă de schimbări interne care, într-un fel, duc la o funcționare cognitivă mai bună.

Teoretic, cafeaua ar putea modifica metaboliții utilizați de microbi și modul în care aceștia interacționează ca un tot unitar.

„Este un studiu de mici dimensiuni”, recunoaște Cryan, „care ridică numeroase întrebări”.

Totuși, alte studii recente privind cafeaua au arătat că și variantele fără cofeină pot contribui la starea de alertă și la îmbunătățirea funcției cognitive.

„Pe măsură ce publicul continuă să ia în considerare schimbări în alimentație pentru a obține un echilibru digestiv optim, cafeaua are potențialul de a fi utilizată ca o măsură suplimentară în cadrul unei diete sănătoase și echilibrate”, susține Cryan.

Cofeina reprezintă doar vârful aisbergului.

Cercetarea a fost publicată în revista „Nature Communications”.