O rețea de orfelinate din România, în centrul unui scandal uriaș peste Ocean. Americanii, acuzați că ar fi ascuns abuzurile unui pastor ca să nu piardă donațiile

Sub paravanul unei misiuni creștine, care promitea să le ofere copiilor sărmani din România un acoperiș deasupra capului și șansa la o viață mai bună, s-ar fi ascuns un adevărat coșmar. Un pastor american, care strângea donații de la bisericile din Statele Unite pentru a finanța o rețea de orfelinate din București și împrejurimi, este acuzat de abuzuri cumplite asupra minorilor pe care ar fi trebuit să îi protejeze. Scandalul a ajuns în justiția federală din California, unde 22 de români, astăzi adulți, au deschis un război juridic inclusiv împotriva conducerii uneia dintre cele mai cunoscute mega-biserici americane. Acuzația care poate arunca totul în aer? Șefii organizației ar fi aflat ce se întâmpla în România, dar ar fi preferat să păstreze tăcerea pentru a nu pierde donațiile.

Totul a început la sfârșitul anilor ’90, când Paul Havsgaard, pastor american asociat cu Harvest Christian Fellowship, o influentă biserică din California, a început să coordoneze în România un proiect destinat copiilor abandonați sau proveniți din familii extrem de sărace.

EXTERNE Zelenski acuză SUA că încearcă să forțeze capitularea Ucrainei

07:57

FLASH NEWS Putin propune negocieri cu Trump și Xi Jinping pentru încheierea războiului din Ucraina. Zelenski nu ar avea loc la masa discuțiilor

07:41

Inițiativa purta numele Harvest Homes și presupunea funcționarea mai multor case pentru copii, inclusiv în București, Buftea, Dămăroaia și zona Iancului. În România, proiectul era derulat inclusiv prin Fundația Harvest Romanian.

Pe hârtie, totul arăta ca o poveste despre generozitate și credință. Copiii primeau hrană, haine, adăpost și promisiunea unui viitor mai bun, iar americanii puneau la dispoziție fondurile necesare.

Numai că, potrivit unei plângeri federale de 201 pagini, depuse la 6 martie 2026, în spatele acestei imagini s-ar fi petrecut lucruri greu de imaginat.

Cei 22 de reclamanți susțin că, între 1998 și 2008, au fost supuși în repetate rânduri unor abuzuri grave de către Havsgaard și alte persoane aflate sub autoritatea acestuia. Unii dintre ei aveau doar patru ani atunci când ar fi început calvarul.

Important de precizat este că acuzațiile sunt contestate de cei vizați și nu au fost stabilite definitiv de o instanță.

Pastorul care strângea bani în America pentru copiii României

Paul Havsgaard nu era doar omul care administra casele pentru copii. El reprezenta și imaginea publică a misiunii umanitare, fiind implicat direct în atragerea donațiilor de peste Ocean.

Pastorul mergea în fața credincioșilor americani, vorbea despre copiii vulnerabili din România și încerca să convingă bisericile să susțină financiar proiectul.

Iar generozitatea americanilor se traducea în sume considerabile. Potrivit documentelor depuse la instanța federală, aproximativ 17.000 de dolari ajungeau lunar din California pentru funcționarea centrelor Harvest Homes, o sumă impresionantă pentru România începutului anilor 2000.

Banii erau destinați întreținerii caselor, hranei, salariilor și altor cheltuieli necesare îngrijirii copiilor. Plângerea susține însă că fondurile erau gestionate într-un mod care ridica serioase semne de întrebare. La un moment dat, o verificare internă ar fi identificat aproximativ 5.000 de dolari cheltuiți lunar fără documente justificative.

Iar aceste nereguli financiare aveau să deschidă ușa unor descoperiri mult mai grave.

Un director român ar fi început să suspecteze pastorul

În documentele americane apare numele lui Eugen Roman, directorul financiar al fundației din România, care ar fi devenit suspicios în legătură cu modul în care pastorul administra banii și își desfășura activitatea.

Unul dintre detaliile care i-ar fi atras atenția privea salariul unui șofer, Marcel M. . Acesta ar fi primit aproximativ 600 de dolari lunar, în timp ce Roman, director financiar, câștiga doar 400 de dolari.

Potrivit plângerii, Roman ar fi suspectat că diferența nu era întâmplătoare, ci putea avea legătură cu discreția pe care șoferul o păstra în privința deplasărilor pastorului.

Mai mult, ar fi existat documente care indicau că Havsgaard pleca împreună cu unii băieți la hoteluri situate la câteva ore de București sau efectua deplasări nocturne în compania minorilor. Îngrijorările nu se opreau însă aici.

Angajați ai centrelor și copii ar fi început să relateze situații alarmante. Un minor i-ar fi povestit directorului financiar despre abuzurile suferite de un alt copil.

O bucătăreasă cunoscută drept „Mami Tina” ar fi relatat, la rândul său, un episod tulburător: un băiat ar fi intrat extrem de agitat în bucătărie și ar fi întrebat dacă știa ce le făcea pastorul copiilor.

Mărturiile prezentate în plângere descriu atmosfera de teamă care ar fi existat în centrele destinate tocmai protejării minorilor.

Scandalul ajunge în America. Replica despre donații care ridică semne de întrebare

Anul 2004 reprezintă momentul-cheie al întregii povești. Potrivit reclamanților, pastorul american Steve Quarles, implicat în alte proiecte religioase din România, a aflat despre acuzațiile la adresa lui Havsgaard și a cerut conducerii Harvest Christian Fellowship să intervină.

În octombrie 2004, Quarles și alți doi reprezentanți religioși au efectuat o verificare a centrelor din România. Constatările lor ar fi fost atât de grave, încât au solicitat ca Richard Schutte, responsabilul pentru misiunile bisericii americane, să vină personal la București.

După ce i-au prezentat informațiile strânse, Quarles i-ar fi cerut lui Schutte să îl ia pe Havsgaard înapoi în Statele Unite.
Potrivit plângerii, mesajul său a fost categoric: pastorul nu ar mai fi trebuit să petreacă nici măcar o zi în România.

Numai că, susțin reclamanții, conducerea organizației nu ar fi acționat imediat. Și aici apare unul dintre cele mai controversate pasaje ale întregului dosar.

Conform documentului, reprezentanți importanți ai Harvest i-ar fi explicat lui Quarles de ce Havsgaard era atât de important pentru organizație: „Este foarte important pentru că el este imaginea misiunii. El este cel care merge, vorbește cu bisericile și strânge banii. Și nu ne putem permite ca el să nu mai facă parte din această activitate.”

Replica, atribuită conducerii în plângerea reclamanților, sugerează că rolul financiar al pastorului ar fi cântărit greu în deciziile luate de americani.

Avocații celor 22 de români susțin că îndepărtarea lui Havsgaard ar fi putut provoca pierderea donațiilor și un scandal care să afecteze reputația pastorului Greg Laurie, liderul influentei biserici californiene.

Preotul agresor ar fi fost reținut și în România pentru o perioadă

Dosarul conține însă un detaliu care poate deschide o nouă direcție de investigație chiar în România. Avocații reclamanților susțin că Eugen Roman le-ar fi comunicat reprezentanților americani că avea informații potrivit cărora Paul Havsgaard fusese arestat în România pentru abuz asupra unui copil.

Documentul nu precizează însă anul presupusei arestări, instituția care ar fi intervenit și nici dacă a existat ulterior o trimitere în judecată sau o condamnare.

Totuși, existența acestei relatări în dosarul federal ridică o întrebare legitimă: dacă autoritățile române interveniseră într-adevăr la un moment dat, cum a continuat pastorul să coordoneze casele pentru copii?

Și mai există un detaliu controversat. Potrivit unui paragraf din plângere, după discuțiile purtate cu Eugen Roman, Richard Schutte l-ar fi luat deoparte și i-ar fi cerut să nu mai vorbească despre abuzurile atribuite lui Havsgaard.

Afirmația reprezintă una dintre acuzațiile formulate în proces și nu constituie, deocamdată, un fapt confirmat de instanță.

Pastorului i-ar fi fost oferiți 200.000 de dolari ca să plece

În locul unei îndepărtări imediate, reclamă cei 22 de români, conducerea americană ar fi ales o retragere treptată din proiectul Harvest Homes. În document apare inclusiv expresia „soft landing”, folosită pentru a descrie modul în care ar fi fost gestionată despărțirea de Havsgaard.

Mai mult, pastorul Greg Laurie ar fi aprobat acordarea unei sume de aproximativ 200.000 de dolari lui Havsgaard, în contextul încetării colaborării.

În tot acest timp, susțin reclamanții, pastorul ar fi continuat să conducă centrele din România, iar abuzurile ar fi continuat până în 2008, când proiectul a fost închis.

O altă acuzație tulburătoare apare imediat după menționarea celor 200.000 de dolari: „Romanian authorities were told nothing”, se arată în plângerea federală. Asta se traduce: „Autorităților române nu li s-a spus nimic.”

Este o afirmație care pune într-o lumină nouă întreaga poveste. În timp ce conducerea americană ar fi fost avertizată despre ceea ce se întâmpla în casele pentru copii, instituțiile din România nu ar fi fost informate de aceasta. Desigur, existența presupusei arestări menționate anterior complică tabloul.

Cine a controlat orfelinatele și ce știau instituțiile din România

Deși procesul se desfășoară la mii de kilometri distanță, în California, acuzațiile privesc direct copii români și centre care au funcționat ani întregi pe teritoriul țării noastre. Casele Harvest Homes nu funcționau în afara oricărei forme de supraveghere. Potrivit plângerii, existau verificări efectuate de asistenți sociali români, care urmăreau în special condițiile de trai și alimentația copiilor.

Reclamanții susțin însă că aceste controale nu presupuneau întotdeauna discuții individuale aprofundate cu minorii, care ar fi putut scoate la iveală eventualele abuzuri.

Harvest Christian Fellowship a negat public acuzațiile de mușamalizare și a contestat responsabilitatea care îi este atribuită pentru presupusele fapte comise în România. Reprezentanții organizației au catalogat procesele drept o formă de „extorcare financiară” și au susținut că persoana vizată de acuzații ar trebui să fie presupusul autor al abuzurilor, nu biserica și liderul acesteia.

Harvest a recunoscut că a sprijinit financiar proiectul, dar a contestat afirmațiile potrivit cărora ar fi fost responsabilă de supravegherea directă a centrelor. De asemenea, a susținut că a sesizat autoritățile după ce a fost contactată în legătură cu acuzațiile.

La rândul său, Paul Havsgaard a respins acuzațiile, afirmând că faptele reclamate nu au avut loc. Cele 22 de acțiuni au fost reunite în februarie 2026 în procedura federală din California, iar la 6 martie a fost depusă plângerea consolidată, de 201 pagini.