Nou conflict diplomatic între Grecia și Turcia. Un proiect energetic de 1,9 miliarde de euro, în pericol. Atena amenință că va cere sancțiuni împotriva Ankarei la summitul UE de vineri

dUn acord privind delimitarea maritimă dintre Turcia și Libia provoacă noi tensiuni în estul Mediteranei. Grecia avertizează că ar putea solicita sancțiuni europene dacă disputa escaladează. Mai mult, premierul Kyriakos Mitsotakis intenționează să ridice problema inclusiv la summitul UE de vineri.

Disputa dintre Grecia și Turcia privind delimitarea zonelor maritime din estul Mediteranei riscă să ajungă pe agenda reuniunii informale a liderilor Uniunii Europene, programată vineri la Dublin. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis intenționează să solicite o poziție mai fermă a Bruxelles-ului față de acordul încheiat între Ankara și Tripoli, potrivit unui înalt oficial de la Atena, citat sub protecția anonimatului, potrivit Politico.eu.

Grecia anunță creșteri de pensii și salarii

Reuniunea liderilor europeni ar trebui să se concentreze asupra inteligenței artificiale și războiului din Ucraina, însă autoritățile elene consideră că evoluțiile din Mediterana de Est necesită atenția partenerilor europeni.

FLASH NEWSPreședintele Finlandei, Alexander Stub, după dialogul cu Putin. „Este un interlocutor perspicace și bine pregătit“. „Știe cu siguranță să asculte“. Ce așteptări are șeful de stat de la negocierile de la Abu Dhabi

12:05

REACȚIELiberalul Alexandru Muraru anunță un „cataclism” al lui Nicușor Dan după conferința maraton de la Cotroceni: Un faliment politic în direct, la o oră de vârf

12:04

În centrul disputei se află un acord de delimitare maritimă semnat de Turcia și Libia în 2019, prin care cele două state revendică un coridor în estul Mediteranei, între Grecia și Cipru.

Atena contestă această delimitare, susținând că încalcă drepturile sale asupra zonelor maritime din apropierea insulelor grecești, inclusiv Creta. Teritoriile disputate sunt importante pentru explorările de hidrocarburi și pentru proiectele energetice susținute financiar de Uniunea Europeană.

Ministrul grec de Externe, Giorgos Gerapetritis, a avertizat că autoritățile de la Atena sunt pregătite să solicite măsuri europene dacă situația se agravează.

„Grecia a declarat în mod explicit… că, în cazul unei escaladări, va solicita sancțiuni și sprijin din partea Uniunii Europene”, a afirmat Giorgos Gerapetritis, ministrul de Externe al Greciei, într-un interviu acordat postului ANT1.

UE respinge acordul dintre Turcia și Libia. Ankara acuză Grecia de revendicări ilegale

Acordul semnat în 2019 cu guvernul libian de la Tripoli, recunoscut de ONU, a revenit în atenția comunității internaționale după ce autoritățile rivale din estul Libiei l-au ratificat în unanimitate la 20 octombrie 2026.

Decizia a provocat reacții din partea instituțiilor europene, care contestă legalitatea delimitării maritime stabilite de cele două țări.

„Acest acord încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă Dreptul Mării și este nul și neavenit”, au transmis președinții Comisiei Europene și Consiliului European într-o declarație comună din 20 octombrie.

Pactul a fost respins și de Egipt, Bahrain, Cipru, Israel și Emiratele Arabe Unite.

De cealaltă parte, Ankara consideră că poziția Bruxelles-ului favorizează revendicările Greciei și Ciprului. Ministerul turc de Externe a acuzat instituțiile europene că susțin poziții „maximaliste și ilegale”, pe care le consideră incompatibile cu realitățile geografice și juridice din regiune.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a cerut partenerilor internaționali să recunoască acordul bilateral.

„Ne așteptăm ca aceștia să respecte voința comună a țării noastre și a Libiei”, a declarat liderul turc în cadrul unei reuniuni a Cabinetului.

ANKARA, TURKIYE – SEP 10: (–-EDITORIAL USE ONLY – MANDATORY CREDIT – ‘ TURKISH PRESIDENCY / MURAT KULA / HANDOUT’ – NO MARKETING NO ADVERTISING CAMPAIGNS – DISTRIBUTED AS A SERVICE TO CLIENTS–-) Turkish President and leader of the Justice and Development (AK) Party Recep Tayyip Erdogan attends his party’s Extended Meeting of Provincial Heads at the AK Party Headquarters in Ankara, Turkiye on September 10, 2024. TUR Presidency / Murat Kula / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Grecia și Turcia, deși sunt membre NATO, au dispute de lungă durată privind platoul continental și delimitarea zonelor economice exclusive din Marea Egee și estul Mediteranei.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a abordat deja subiectul la Adunarea Generală a ONU, unde a prezentat o hartă pentru a argumenta poziția Greciei.

„Nu există niciun precedent pentru o astfel de delimitare diagonală. Geografia nu poate fi rescrisă… iar drepturile suverane nu pot fi șterse prin trasarea unor linii arbitrare pe o hartă”, a declarat Mitsotakis la New York.

Disputa este legată și de doctrina maritimă turcă „Patria Albastră”, prin care Ankara își afirmă revendicările asupra unor întinse zone maritime. Autoritățile turce pregătesc un cadru legislativ pentru această doctrină până la sfârșitul anului.

Proiect energetic de 1,9 miliarde de euro, amenințat de tensiunile dintre Grecia și Turcia

Una dintre principalele preocupări ale Atenei și Nicosiei privește interconexiunea electrică submarină dintre Grecia și Cipru, un proiect strategic susținut de Uniunea Europeană, evaluat la aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Autoritățile elene se tem că Turcia ar putea utiliza acordul cu Libia pentru a contesta lucrările de instalare a cablului submarin, dar și operațiunile de explorare a hidrocarburilor din sudul Cretei.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind Turcia menționează obstacolele create de Ankara în calea realizării interconexiunii energetice. Proiectul a fost întrerupt în 2024, în urma tensiunilor dintre Grecia și Turcia privind activitățile de cercetare în zonele maritime disputate.

În urmă cu trei luni, compania franceză Meridiam a devenit acționarul majoritar al proiectului, iar marți o navă franceză a plecat din portul Heraklion, din Creta, pentru a începe lucrările.

Ministrul grec de Externe a declarat săptămâna trecută, în fața unei comisii parlamentare, că Atena se pregătește pentru o eventuală reacție a Turciei.

Pe lângă disputa maritimă, relațiile dintre Ankara și Bruxelles sunt afectate de diferențe privind politica industrială, comerțul și securitatea regională. Aceste divergențe privesc inclusiv Marea Neagră, unde Turcia are un rol important în arhitectura de securitate, aspect relevant și pentru România, în calitate de stat membru NATO și UE cu ieșire la această mare, mai ales în contextul războiului din Ucraina, care a tranformat Marea Neagră în cea mai periculoasă rută marină din lume.