Erdogan îndeamnă Grecia să oprească înarmarea insulelor din Marea Egee. „Turcia va face ceea ce este necesar”

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut Greciei să renunțe la consolidarea prezenței militare pe insulele din Marea Egee pe care Ankara le consideră supuse unui regim de demilitarizare. În caz contrar, el a avertizat că „Turcia va face ceea ce este necesar” dacă Atena va continua actuala politică.

Declarațiile readuc în prim-plan una dintre cele mai sensibile dispute dintre cele două state membre NATO, potrivit publicației Greek Reporter.

Erdogan arată că Atena merge „pe un drum greșit”

Erdogan a făcut declarațiile în fața jurnaliștilor aflați la bordul avionului prezidențial, în timpul întoarcerii de la Bișkek, Kârgâzstan. Liderul turc a participat la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai.

SĂNĂTATE Cine ar trebui să se vaccineze împotriva gripei, COVID-19 sau RSV și când trebuie făcută imunizarea. Ce spun medicii

11:05

REACȚIE Demisie din USR: ”Mai pot avea integritate dacă rămân?”. Cine părășește partidul lui Dominic Fritz

10:55

 Loading ...

Întrebat cum va reacționa Turcia în cazul în care Grecia continuă să-și consolideze prezența militară pe insule, liderul de la Ankara a răspuns că țara sa „va face ceea ce este necesar”.

Erdogan a cerut Atenei să renunțe la ceea ce el a descris drept un „drum greșit” și să înceteze înarmarea insulelor despre care Turcia susține că au statut demilitarizat. Președintele turc a invocat și lecțiile istoriei în mesajul adresat Greciei.

Erdogan: „Turcia nu are pretenții asupra teritoriului altor state”

În același timp, liderul turc a susținut că Ankara dorește dezvoltarea relațiilor cu Grecia pe baza principiilor bunei vecinătăți, dar a acuzat Atena că nu a răspuns întotdeauna inițiativelor Turciei.

Erdogan a afirmat că țara sa nu urmărește să obțină teritorii aparținând Greciei sau altui stat, dar a avertizat că Ankara nu va accepta ceea ce consideră a fi încălcări ale propriilor drepturi – „Oricine interpretează abordarea calmă și rezonabilă a Turciei drept slăbiciune face o mare greșeală”.

Disputa privind statutul militar al insulelor din Marea Egee durează de mai multe decenii. Turcia invocă prevederi ale Tratatului de la Lausanne din 1923 și ale Tratatului de Pace de la Paris din 1947 pentru a contesta prezența militară pe mai multe insule grecești din estul Mării Egee și din Dodecanez.

Grecia respinge interpretarea Ankarei și susține că suveranitatea sa asupra insulelor și statutul juridic al acestora sunt stabilite fără echivoc prin tratatele internaționale.

În cazul insulelor Lesbos, Chios, Samos și Ikaria, Atena afirmă că Tratatul de la Lausanne nu prevede o demilitarizare completă, ci anumite restricții privind bazele navale și fortificațiile, fără să împiedice menținerea unor forțe militare regulate, de poliție și jandarmerie. De asemenea, Grecia susține că prevederile anterioare referitoare la Limnos și Samothrace au fost înlocuite prin Convenția de la Montreux din 1936.

În privința insulelor Dodecanez, poziția Atenei este că Turcia nu a fost parte la Tratatul de Pace de la Paris din 1947 și, prin urmare, nu poate invoca prevederile acestuia.

Grecia invocă dreptul la autoapărare

Guvernul elen justifică menținerea forțelor defensive pe insule inclusiv prin prezența militară turcă de pe coasta apropiată, prin amenințarea Ankarei cu războiul în cazul extinderii apelor teritoriale grecești în Marea Egee și prin dreptul la autoapărare prevăzut de articolul 51 al Cartei ONU.

În martie 2026, Ministerul grec de Externe a calificat drept „nefondate” solicitările Turciei privind demilitarizarea și a transmis că postura defensivă a țării nu este negociabilă.

Noile declarații ale lui Erdogan readuc astfel în atenție un diferend vechi între Grecia și Turcia, în pofida dialogului diplomatic pe care cele două state NATO l-au menținut în ultimii ani.