Găgăuzia își alege astăzi bașcanul și deputații Adunării Populare: peste 129 de mii de alegători sunt așteptați la urne

Astăzi, locuitorii Găgăuziei își aleg guvernatorul, numit bașcan, și cei 35 de deputați ai Adunării Populare (parlamentul local), după o perioadă marcată de blocaje instituționale și confruntări cu Chișinăul. Cele două scrutinuri, organizate simultan pentru prima dată după 1999, au o miză care depășește granițele autonomiei: viitorul relațiilor dintre Comrat și Chișinău, dar și provocările pe care diviziunile politice și geopolitice interne le ridică în calea integrării europene a fostei țări sovietice.

• Astăzi, Găgăuzia înseamnă trei regiuni sărace cu puțin peste 100.000 de locuitori (Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat), puternic ruralizate și dependente de ajutor și finanțări fie de la Chișinău, din UE, Turcia și, mai nou, și România. Găgăuzii manifestă în prezent o apropiere politică și culturală clară față de Rusia și, într-o măsură considerabilă, față de Turcia. În regiune s-au păstrat multe dintre vestigiile arhitectonice ale URSS, precum statuile lui Lenin. Teritoriul Găgăuziei se situează în stepa Bugeacului și are o suprafață de aproximativ 1.500 de km pătrați (mai puțin de jumătate din suprafața județului Giurgiu).

ACTUALITATE15 Noiembrie, calendarul zilei: Au loc două explozii la mina Petrila. Populația mondială depășește opt miliarde de oameni

07:15

INEDITCel mai mare kitsch al anilor ’90. Cât costă acum celebrul ceas de perete pe care îl aveau majoritatea românilor în primul deceniu de după Revoluție

07:00

• Adunarea Populară a Găgăuziei este formată din 35 de deputați. Alegerile se desfășoară pe circumscripții uninominale: UTA este împărțită în 35 de circumscripții electorale, iar din fiecare este ales câte un candidat. Centrul administrativ este municipiul Comrat. Autonomia are simboluri oficiale proprii, drapel, stemă și imn, folosite alături de simbolurile de stat, iar limbile oficiale sunt româna, găgăuza și rusa. Legea prevede că, în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă.
• La referendumul din 2024, aproape 95% dintre voturile valabile din autonomie au fost împotriva modificării Constituției în vederea aderării la UE. Într-un sondaj publicat în octombrie 2026, circa 90% dintre respondenți au spus că ar vota împotriva aderării la NATO, dacă s-ar organiza un asemenea referendum.

Un soldat votează la o secție de votare amenajată la liceul Mavrodi din Comrat. RADU STEFAN / MEDIAFAX FOTO

Foști aliați, acum adversari electorali

În cursa pentru funcția de bașcan s-au înscris opt candidați. Printre cei mai cunoscuți se numără fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, și candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Fiodor Gagauz. Cei doi ajung să concureze unul împotriva celuilalt la doi ani după ce Partidul Socialiștilor l-a susținut pe Stoianoglo la prezidențiale, unde acesta a obținut un rezultat covârșitor în Găgăuzia.

Stoianoglo, aflat la a treia încercare să devină bașcan, se prezintă drept un politician capabil să discute cu Chișinăul, să apere autonomia și să mențină relații bune cu Federația Rusă. Adversarii săi l-au etichetat drept „candidatul PAS”, acuzație care poate avea efect într-o regiune unde partidul de guvernare este puțin popular.

Foto: Facebook / Alexandr Stoianoglo

Stoianoglo, care deține cetățenia română, a fost deputat în două legislaturi parlamentare, în perioada 2009 – 2014. În 2024 a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale, împreună cu Maia Sandu. Din toamna 2025 a revenit în Parlament pe listele Blocului „Alternativa”.

Fiodor Gagauz beneficiază de sprijinul deschis al PSRM și al fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Pentru socialiști, o victorie ar însemna consolidarea pozițiilor într-una dintre regiunile în care au beneficiat tradițional de susținere electorală.

Foto: Facebook / Федор Гагауз

În schimb, o înfrângere în fața lui Stoianoglo ar arăta limitele influenței PSRM asupra alegătorilor din Găgăuzia.

Patru candidați pentru un loc în parlamentul local

Pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară a Găgăuziei concurează 132 de candidați, dintre care 90 sunt independenți, iar 42 au fost desemnați de cinci formațiuni politice, potrivit alegeri.md.

Cei mai mulți candidați de partid au fost înaintați de PSRM – 22, urmați de Partidul Popular Găgăuz – 9, și Alianța „Moldovenii”, cu 7. Mișcarea Alternativa Națională și Partidul „Pentru Țară” au câte doi candidați. Deputații vor fi aleși în circumscripții uninominale.

Mai mult de jumătate dintre pretendenți participă pentru prima dată la alegerile pentru Adunarea Populară, în timp ce 24 sunt deputați în exercițiu. Ponderea mare a independenților nu este o noutate: la scrutinul precedent, aceștia au obținut 25 dintre cele 35 de mandate.

Funcţia de guvernator başcan al Găgăuziei este vacantă, după ce Evgenia Guţul, fosta şefă a regiunii, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanţarea ilegală a unui partid şi acceptarea de fonduri din partea unui grup criminal, condus de controversatul om de afaceri fugar, Ilan Şor.

Evgenia Guţul. Foto: Profimedia