Putin: „Rusia este parte integrantă a regiunii Asia-Pacific”
Rusia este o parte integrantă a regiunii Asia-Pacific, le-a spus președintele Vladimir Putin liderilor APEC în China, îndemnând țările să utilizeze infrastructura logistică rusă și afirmând că Moscova contribuie la securitatea alimentară și energetică a regiunii.
„Parteneriatul cu economiile APEC reprezintă orientarea strategică a Rusiei. Suntem o parte integrantă a regiunii și aducem o contribuție semnificativă la prosperitatea economică a acesteia. Pe parcursul celor opt luni ale „orei 2026”, volumul schimburilor comerciale cu țările APEC a crescut cu o treime, cu accent pe produsele cu valoare adăugată ridicată.Volumul schimburilor comerciale a crescut cu aproape 60%. ”, a spus Putin.
Sursa video – X/@PutinPresidennt
UPDATE: Trump afirmă că SUA se opun „oricărei forme de reglementare strictă” a inteligenței artificiale
SUA se opun „reglementării stricte” a inteligenței artificiale sub orice formă, a declarat joi președintele Donald Trump, înaintea discuțiilor cu președintele chinez Xi Jinping, în cadrul cărora se preconizează abordarea acestui subiect.
„Este vorba de superinteligență, dar trebuie să fim atenți… ne opunem oricărei forme de reglementare strictă sau oricărei măsuri menite să controleze și să limiteze superinteligența, și nu vom permite ca acest lucru să se întâmple”, le-a spus el liderilor prezenți la reuniunea Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen.
UPDATE: Trump, despre Xi Jinping: „Sunteţi un lider incredibil”
Donald Trump i-a adresat de multă vreme omologului său chinez laude entuziaste – lucru pe care l-a continuat joi, la summitul APEC din Shenzhen.
”Vreau să le mulţumesc preşedintelui Xi (Jinping) şi doamnei Peng (Liyuan) pentru spectacolul incredibil pe care l-au oferit; aseară a fost ceva de necrezut. Aceasta este o ţară incredibilă. Aţi făcut o treabă extraordinară, iar dumneavoastră sunteţi un lider incredibil”, a declarat Trump în discursul său de deschidere, înainte de sesiunea plenară, referindu-se la banchetul de bun venit organizat miercuri seara pentru liderii mondiali prezenţi.
UPDATE: Trump l-a lăudat pe Putin la summitul APEC din China: „Avem o relaţie excelentă de mulţi ani”
„Aşteptăm cu interes această întâlnire. Avem o relaţie excelentă de mulţi ani ne cunoaştem de mult timp şi cred că pot ieşi multe lucruri minunate de aici, sau cel puţin pot începe să prindă contur.”, a spus Trump după ce l-a salutat pe preşedintele rus.
Sursa video – X/@Osint613
Trump a intrat în încăpere însoţit de secretarul de stat Marco Rubio şi de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, după care i-a strâns mâna lui Putin într-un gest cordial.
Un oficial american a descris întrevederea drept o discuţie informală (o scurtă conversaţie separată). Mai târziu, astăzi, preşedinţii vor participa la o reuniune trilaterală cu liderul chinez Xi Jinping.
Reuniunea trilaterală de astăzi de la Shenzhen dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping marchează o premieră diplomatică majoră în arhitectura de securitate globală și aduce față în față liderii celor mai puternice trei state ale lumii. Desfășurată în marja summitului APEC, fără o agendă prestabilită și limitată la 60 de minute, așa cum afirmă Kremlinul, această întrevedere reflectă mai degrabă un exercițiu de proiecție a puterii decât un cadru real de negociere.
Fiecare dintre cei trei lideri merge la masa discuțiilor cu calcule strategice distincte, de la nevoia Casei Albe de a obține un succes în privința denuclearizării și ambiția Beijingului de a legitima o ordine multipolară, până la eforturile Kremlinului de a-și demonstra ieșirea din izolarea internațională.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fcolaj-trump-putin-xi-2.png)
Întreaga lume este cu ochii pe întâlnirea din Shenzhen deoarece a fost etichetată adesea ca fiind „Ialta 2.0”. Imaginea a trei lideri puternici așezați la aceeași masă trezește amintiri neplăcute legate de Conferința din 1945, care a dus la împărțirea lumii în sfere de influență. Așa cum s-a întâmplat la Ialta în februarie 1945, prezența lui Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping împreună transmite mesajul că marile decizii globale se iau într-un club exclusivist.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fyalta-large-1024x683-2.jpg)
Astfel, mulți diplomați din Europa și Asia se tem de stilul tranzacțional și imprevizibil al lui Donald Trump, care ar putea fi tentat să facă concesii unilaterale în privința Ucrainei sau a Taiwanului în schimbul unui acord rapid cu Moscova și Beijing care să-i satisfacă agenda. Confruntat de anul viitor cu un Congres controlat în totalitate de democrați, Trump ar putea căuta victorii politice în străinătate, iar orice fel de acord încheiat în China, fie el pe problema nucleară sau războaiele din Iran și Ucraina, i-ar putea consolida moștenirea.
Moscova și Beijingul au așteptări mari de la această trilaterală, axate pe imagine și statut geopolitic, mai degrabă decât pe semnarea unor înțelegeri concrete. Oricare ar fi rezultatul discuțiilor, cei trei șefi de stat vor câștiga capital politic datorită evenimentului demn de cărțile de istorie.
„Arată cine este important în lume: suntem noi, China și Occidentul”, spune ideologul rus Aleksandr Dughin. „Este profund simbolic. Este o confirmare a unei lumi multipolare pe care Occidentul o neagă”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_11_hxztqjpbgaej0yx.webp)
Un summit puternic mediatizat, dar cu o agendă ținută secretă
Ordinea de zi a întâlnirii a rămas secretă, dar Trump a declarat în mai multe rânduri că ar dori să discute despre „denuclearizare”. Președintele american speră astfel să depășească realizările lui Ronald Reagan care, alături de Mihail Gorbaciov, acum 40 de ani, au pus în aplicare acorduri care au redus tensiunile nucleare și au dus la sfârșitul Războiului Rece. Dacă Donald Trump crede că poate egala performanțele fostului lider american, omologii din China și Rusia nu sunt atât de receptivi.
Insistența Casei Albe că denuclearizarea va face parte din discuții a iritat Beijingul în perioada premergătoare summitului. Chinezii sunt reticenți la orice idee care le-ar limita dimensiunea arsenalului lor nuclear sau le-ar supune monitorizării internaționale.
China s-a opus mult timp aderării la acordurile nucleare dintre SUA și Rusia și a argumentat că cele două țări trebuie mai întâi să facă reduceri semnificative la propriile arsenale înainte ca Beijingul să accepte să participe. în prezent, chinezii dețin aproximativ 600 de focoase nucleare, comparativ cu aproximativ 5.000, câte dețin Statele Unite, și 5.400 câte dețin rușii, potrivit cifrelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fscreenshot-2026-11-19-003107.png)
„Nu ne așteptăm să ajungem la niciun fel de acord”, a declarat un oficial american, vorbind sub condiția anonimatului . „Aș caracteriza aceasta drept punctul de plecare, prima conversație, cu siguranță la nivel de lideri, între aceste țări despre cum putem reduce numărul de arme nucleare”.
Deși China este departe de a atinge paritatea pe care o dețin celelalte două state, încearcă să recupereze decalajul. Pentagonul estimează că, în ritmul actual de expansiune, chinezii ar putea avea un stoc de aproximativ 1.500 de focoase nucleare până în 2035.
Care sunt așteptările Beijingului
În privința discuțiilor despre denuclearizare, chinezii văr doar dezavantaje când vine vorba de limitarea numărului și capabilităților sale, indiferent de abordarea Statelor Unite. Cu toate acestea, Xi Jinping, în calitatea sa de gazdă a acestui summit, urmărește să își consolideze rolul de mediator și va evita să se angajeze în înțelegeri care i-ar limita propriile ambiții militare și economice.
Beijingul vrea să fie perceput ca un egal al Statelor Unite și ca un actor pivot pe scena mondială care poate pune capăt marilor crize care nu pot fi soluționate, precum războiul din Ucraina sau cel din Iran.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fdonald-trump-xi-jinping-1.webp)
Din punct de vedere economic, China vrea să promoveze comerțul liber și să critice tarifele vamale și protecționismul Europei, urmărind totodată un „armistițiu” comercial cu Statele Unite.
Deși aceasta este a treia întâlnire față în față dintre Trump și Xi din acest an, niciuna dintre părți nu se așteaptă la rezultate ambițioase. Principala problemă care-i preocupă pe chinezi este legată de armistițiul comercial cu Washingtonul, care expiră în ianuarie anul viitor. Dacă cei doi lideri plănuiesc să se întâlnească din nou în decembrie în marja summitului G20 din Florida, este posibil ca această temă să sufere amânări.
Putin speră la o nouă „arhitectură de securitate”, dar se mulțumește și cu simpla prezență
Vladimir Putin, cel care a propus inițial formatul trilateral Trump-Putin-Xi Jinping, intenționează să abordeze soluționarea conflictului din Ucraina. Pentru președintele rus, simpla participare reprezintă o victorie diplomatică majoră care confirmă eșecul Occidentului de a izola Moscova pe scena mondială. Simpla prezența lui Putin la aceeași masă cu Trump și Xi Jinping proiectează imaginea unui lider indispensabil pentru arhitectura globală de securitate atât pe plan intern, cât și extern.
Kremlinul merge la aceste discuții cu o agendă axată pe redesenarea arhitecturii de securitate din Europa, care ar putea include tangențial și discuții despre descurajarea nucleară a NATO și desfășurarea de arme nucleare rusești în Belarus.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_07_8094015-hepta_mediafax_foto-abacaprfess_hepta-1280x853-5-1.webp)
Iuri Ușakov, consilierul prezidențial al lui Putin, a confirmat că președintele rus intenționează să abordeze cu Trump „întreaga gamă de probleme legate de soluționarea conflictului din Ucraina”, ceea ce nu exclude faptul ca Rusia să adauge noi condiții pe lista sa de revendicări.
Cerințele actuale ale Kremlinului implică o nouă „arhitectură de securitate” în Europa care constă în retragerea trupelor NATO pe pozițiile pe care le dețineau în 1997, înainte ca alianța să se extindă spre est. Rusia a înaintat aceste cereri cu două luni înainte de invadarea Ucrainei și le-a reiterat săptămâna trecută, în cadrul discuțiilor de pace de la Abu Dhabi.