MASACRUL DIN NORVEGIA. Ce l-a făcut pe Anders Breivik să se oprească în ultima clipă și să îl lase în viață pe un tânăr de 22 de ani

Criminalul norvegian Anders Behring Breivik s-a oprit în ultima clipă, înainte de a-l împușca pe un tânăr de 22 de ani pe insula Utoeya, în timpul masacrului în urma căruia au murit 77 de oameni.

Adrian Pracon, unul din tinerii reuniți la o școală de vară a Tineretului Laburist, relatează Daily Mail. a scăpat cu viață dintr-un singur motiv: lui Breivik i s-a părut că acesta arată „de dreapta”, având ochii albaștri. Ironia face ca tânărul să fie fiul unor imigranți polonezi, Breivik declanșând masacrul tocmai pentru a protesta împotriva imigrației masive din Norvegia.

„Unii oameni arată mai de stânga decât alții. Această persoană a părut de dreapta, așa arăta. Acesta este motivul pentru care nu am tras în el. Când m-am uitat la el m-am văzut pe mine”, a fost explicația năucitoare a lui Breivik, în fața judecătorilor de la Oslo.

POLITICĂ Nicușor Dan, detalii despre discuția cu Donald Trump. Ce spune despre trupele americane din Europa: „Noi ne-am făcut bine temele”

23:05

EXCLUSIV Deputatul AUR Mugur Mihăescu explică de ce nu o să ajungem la alegeri anticipate și susține că UE le împiedică

23:01

Tânărul Pracon, un activist al Tineretului Partidului Laburist, și-a amintit și el de acele momente terifiante: „Îmi amintesc că el a îndreptat arma spre mine mai mult timp, înainte să o lase în jos, să se întoarcă și să plece”.

Tânărul a mai spus că s-a privit ochi în ochi cu Breivik și i-a spus ceva „dintr-un film cu naziști” ca să îl convingă să îl lase în viață. Mai târziu, în timpul masacrului care a durat mai mult de o oră, Breivik a dat din nou peste Pracon. Acesta făcea pe mortul, iar un glonț al criminalului i-a străpuns umărul.

Anders Behring Breivik, judecat pentru masacrarea a 77 de persoane vara trecută în Norvegia, a prezentat scuze luni pentru victimele fără apartenență politică, refuzând să facă același lucru pentru apropiații adolescenților uciși pe insula Utoeya, relatează AFP.

Cu vocea sa invariabil calmă și detașată, extremistul de dreapta în vârstă de 33 de ani, a comparat soarta sa cu cea a familiilor îndoliate de carnagiul său, apreciind că și el „a pierdut absolut totul” la 22 iulie 2011.

„Aș vrea să le prezint cele mai profunde scuze”, a declarat extremistul de dreapta, adresându-se familiilor trecătorilor uciși sau răniți de explozia bombei pe care a amplasat-o, la 22 iulie 2011, în apropierea sediului Guvernului norvegian.

Întrebat de procuror dacă vrea să le prezinte scuze și familiilor celorlalte victime, ucise în clădiri ministeriale sau pe insula Utoeya unde se desfășura o tabără de vară a Tineretului Laburist, Breivik a răspuns negativ.

„Este patetic”, a reacționat Jon Hestnes, reprezentantul rudelor persoanelor decedate în cartierul ministerial din Oslo. „Ceea ce a spus el nu ajută pe nimeni. Nimic din limbajul său corporal nu arată că el crede ce spune”, a declarat el pentru postul de televiziune NRK.

Masacrarea tinerilor laburiști și a angajaților ministerelor a fost „atroce dar necesară”, a repetat el, afirmând că 44 dintre persoanele pe care le-a ucis pe insula Utoeya aveau responsabilități în cadrul Tineretului Laburist, iar tabăra de vară era „o tabără de îndoctrinare politică”.

În total, 69 de persoane, majoritatea adolescenți, au murit pe insula Utoeya și alte opt au fost ucise de explozia, cu puțin înainte, a unei camionete-capcană în apropierea turnului în care se află birourile premierului laburist Jens Stoltenberg, care era absent în acel moment.

„Au pierdut tot cea aveau mai drag”, a declarat Breivik, referindu-se la rudele victimelor. „Dar eu am pierdut familia și prietenii chiar dacă, în ceea ce mă privește, a fost o alegere”, a precizat el.

„Nu este de dorit să ataci persoane cu vârste mai mici de 18 ani (…) dar în practică este imposibil să faci diferența”, a apreciat el.

„Aș fi făcut același lucru dacă aș fi știut că 40 la sută (dintre victime) aveau mai puțin de 18 ani? Da, l-aș fi făcut”, a adăugat el.
Continuându-și explicațiile despre atacurile de pe insula Utoeya, Breivik a detaliat cum a decis să nu îi ucidă pe doi participanți la tabăra de vară, unul în vârstă de zece ani – pe al cărui tată tocmai îl omorâse – și pe care l-a considerat prea tânăr și altul pentru că „nu semăna a marxist”.

El a explicat, de asemenea, în detaliu cum intenționa să o decapiteze, filmând totul și citind un text, pe Gro Harlem Brundtland, fostul premier laburist care susținuse un discurs cu câteva ore înainte pe insula Utoeya.

Stârnind râsul asistenței, el a precizat, de asemenea, că intenționa să fugă, „expropriind”, potrivit exprimării sale, un avion de turism grație unor elemente de bază de pilotaj învățate de pe Youtube.

Zâmbetele sarcastice s-au multiplicat în sala de judecată atunci când procurorul a amintit că înainte cu o săptămână de masacru el a sunat la un serviciu de asistență auto deoarece nu reușea să folosească marșarierul mașinii sale închiriate.
Problema privind sănătatea mentală a lui Breivik, considerat psihotic de o primă expertiză psihiatrică dar sănătos de o contraexpertiză, se anunță centrală în acest proces.

Dacă va fi declarat iresponsabil din punct de vedere penal, el riscă să fie internat pe viață într-o instituție psihiatrică. Dacă va fi declarat reponsabil, el riscă 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care ar putea fi prelungită ulterior atât timp cât va fi considerat periculos.

În ultimă instanță, le va reveni judecătorilor să tranșeze în privința sănătății sale mentale în verdictul așteptat în iulie.