Mii de credincioși, la Mănăstirea Curtea de Argeș pentru slujbele de hramul lăcașului de cult

Mii de credincioși sunt prezenți, marți, la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde vor participa la slujbele oficiate cu prilejul hramului lăcașului de cult, Adormirea Maicii Domnului, urmând să fie scoasă din paraclisul mănăstirii racla cu moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia.

Conform tradiției, la slujba oficiată în ajunul prăznuirii hramului va fi scoasă din paraclisul mănăstirii racla cu moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia, la care se vor închina enoriașii veniți din România și turiști străini aflați în zonă, slujba urmând să fie oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, IPS Calinic, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Enoriașii s-au instalat pe spațiile verzi din jurul lăcașului de cult, unde își vor petrece noaptea în jurul focurilor de tabără.

Conducerile Poliției și Jandarmeriei argeșene au luat măsura suplimentării numărului forțelor de ordine, în condițiile în care la Curtea de Argeș se desfășoară sărbătoarea orașului, dispozitivele pentru asigurarea ordinii și liniștii publice urmând să fie formate și din pompieri militari ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș.

ENERGIE Cristian Bușoi anunță negocieri intense cu Comisia Europeană pentru a ține în funcțiune grupul 5 de la Turceni. Ce încearcă să obțină România

09:28

CONTROVERSĂ Ungaria a cumpărat 26 de clădiri istorice în România, timpul guvernării Orban. 25 au rămas în paragină. Budapesta taie finanțarea

09:14

Mănăstirea Curtea de Argeș a fost construită de Neagoe Basarab pe locul vechii mitropolii. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Național de Artă din București. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 – 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului.

Construită din piatră fățuită și profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița II, reluat ulterior și în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei Mănăstiri Cotroceni, Mănăstirea Tismana etc.).

Printre cele mai vechi așezări de care vorbește istoria noastră se numără și Curtea de Argeș cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificațiile sale de piatră și puțul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă până departe faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor și biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” răsfrâng această faimă asupra întregii așezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeș de mai târziu.

Dintre monumentele care au fost făurite de-a lungul veacurilor, din câte au împodobit Argeșul voievodal, biserica înălțată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcție de artă și arhitectură bisericească.

Începută în 1514, din dorința lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos, lucrările s-au încheiat trei ani mai târziu în 7 ianuarie 1517. Potrivit legendei, dar și unor știri istorice, se pare că, din lipsă de bani, zugrăvirea bisericii n-a putut fi terminată înaintea morții lui Neagoe Basarab.

Ginerele voievodului, Radu de la Afumați (1522-1529), odată urcat pe scaun, a consfințit continuarea decorării așezământului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menționează și numele lui Dobromir zugravul.

După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundațiile unui locaș mai vechi, sediul primei Mitropolii a Țării Românești. Pe aceasta, Neagoe Basarab, găsind-o „dărâmată și neîntărită, a zidit-o și înălțat-o din temelii”. În această formă, biserica Mănăstirii Curtea de Argeș cunoscută din 1793 sub denumirea de „Biserica Episcopală”, când a devenit reședința Episcopiei Argeșului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, una dintre cele mai reprezentative construcții al sale.

Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare, una dintre marile sărbători ale bisericii creștine, prăznuită în 15 august, marchează trecerea de la vară la toamnă și totodată Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocși și catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălțarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria și-a dat obștescul sfârșit. Nu se știe cu exactitate nici anul, nici ziua când „a adormit Sfânta Fecioară”.