Kovesi: Dosarul FNI va fi finalizat foarte curând; avem 400 de metri liniari de bibliorafturi

Procurorul general Codruța Kovesi a declarat, vineri, că dosarul Fondului Român de Investiții (FNI), în care Sorin Ovidiu Vîntu este acuzat de spălare de bani, va fi finalizat foarte curând, precizând că, în acest caz, există 400 de metri liniari de bibliorafturi cu arhive și documente.

„Avem 400 de metri liniari de bibliorafturi în dosarul FNI. Va fi finalizat foarte curând, pentru că suntem în faza de urmărire penală. La momentul infirmării, erau aproximativ 50 de metri liniari”, a spus, la România TV, procurorul general.

În același context, Kovesi a adăugat că anul trecut, la momentul infirmării soluției de neurmărire, dosarul FNI nu era unul foarte voluminos. „Am și constatat, cu ocazia infirmării, că de-a lungul cercetărilor efectuate anterior, domnul Sorin Ovidiu Vîntu a fost oarecum ocolit, prin probele care se administrau. Spre exemplu, documentele care făceau dovada unor plăți către Sorin Ovidiu Vîntu și către persoane juridice deținute de acesta nu s-au verificat niciodată prin expertizele care s-au dispus”, a explicat procurorul general, care a mai spus că, în acest dosar, „peste 131 de persoane” s-au constituit părți civile.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Dacă americanii vor să termine conflictul în 2 săptămâni vor fi nevoiți să ofere iranienilor ceva în schimb”

09:00

CONTROVERSĂ Putin lovește fără milă Ucraina, dar trage cu ochiul către Moldova. „Războiul Kremlinului împotriva Europei a deschis un nou front”

09:00

Sorin Ovidiu Vîntu a fost audiat, în iulie, la Parchetul instanței supreme, în dosarul privind prăbușirea FNI.

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție i-au adus la cunoștință lui Vîntu, în 19 iulie, faptul că s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de el sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor.

Din probele administrate de procurori s-a stabilit că, în perioada 1999-2000, Vîntu a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI și a utilizat aceste sume la achiziționarea unor bunuri imobile, altele decât cele reținute în starea de fapt din rezoluția de începere a urmăririi penale.

De asemenea, materialul probator administrat după începerea urmăririi penale demonstrează faptul că o parte din imobilele intrate în proprietatea SC Imobiliar Network 2002 SA, societate controlată de către Vîntu, au fost închiriate pentru diferite sume de bani.

„În raport de starea de fapt descrisă, probele au relevat faptul că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a săvârșit aceleași infracțiuni și în privința acestor bunuri și este necesar a se dispune extinderea cercetărilor pentru faptele noi constatate în sarcina sa. În aceste condiții, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor, pe lângă sumele reținute în starea de fapt inițială (respectiv suma de peste 700.000 lei provenită din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane lei provenită din infracțiunea de înșelăciune) și alte sume mari de bani. Astfel, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că și suma de peste 130.000 lei a fost supusă procesului de spălarea banilor, fiind rezultată tot din infracțiunile săvârșite, adică peste 5,47 milioane de dolari la data prăbușirii FNI, respectiv sumele de 278.034 de dolari și 786.060 euro, provenite din chirii”, potrivit procurorilor.

Tot în iulie, Nicolae Popa a fost audiat în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu este cercetat pentru spălare de bani și instigare la delapidare.

Popa a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensații. Decizia a rămas definitivă în 2009.

Nicolae Popa a fost adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011 și încarcerat.

Fostul director al societății Gelsor a depus în 24 mai 2011, la Tribunalul București, o cerere de rejudecare a dosarului privind prăbușirea FNI. În 22 septembrie 2011, instanța a respins ca inadmisibilă cererea lui Nicolae Popa. Soluția a fost contestată de Popa la Curtea de Apel București, cererea fiind respinsă în decembrie 2011. În 3 februarie 2012, Nicolae Popa a contestat decizia cu recurs la instanța supremă, cererea fiind respinsă definitiv la sfârșitul aceleiași luni.

În august 2011, prin ordonanță emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost infirmate soluțiile de neurmărire date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), dar și în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), fiind dispusă continuarea cercetărilor în cadrul aceleiași cauze, într-o abordare unitară.

În mai 2012, procurorii Parchetului instanței supreme au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbușirea Fondului Național de Investiții, fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.

Cercetările efectuate au stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 de lei proveniți din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane de lei proveniți din infracțiunea de înșelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbușirii FNI.

„Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracțiunea de delapidare săvârșită în dauna Fondului Național de Investiții, pentru care autorul a și fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârșirea infracțiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală și să nu execute pedeapsa, precum și de a tăinui sumele de bani obținute”, arată procurorii.

Ulterior săvârșirii faptelor menționate, Vîntu ar fi dobândit și ar fi deținut, direct sau prin persoane fizice și juridice pe care le controla, sume de bani și alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Popa Nicolae și din săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna FNI, cunoscându-le proveniența.

Vîntu ar fi efectuat mai multe operațiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracțiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi.

Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acționat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost inițiatorul întregii operațiuni și principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Național de Investiții. Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăților în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziționarea de bunuri imobile.