Kelemen: Sentința în cazul Colegiului „Mikó” lezează dreptul la proprietate și creează un precedent

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, se așteaptă la participarea a 20.000 de persoane la protestul din 1 septembrie față de sentința dată în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó”, spunând că decizia instanței în acest dosar nu lezează doar maghiarii, ci și dreptul la proprietate.

Kelemen Hunor a spus, la o dezbatere publică legată de cazul Colegiului „Székely Mikó”, care a avut loc la Festivalul Peninsula din Târgu Mureș, că are senzația că „roata istoriei a început să se învârtească în direcția inversă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ulterior, Kelemen Hunor a declarat presei că prin astfel de „decizii discutabile” ale instanțelor se pot „renaționaliza” clădiri care au fost retrocedate foștilor proprietari.

CLIMĂ Planeta ajunge la un prag critic. Ultimii ani au fost cei mai calzi din istorie de la începutul erei industriale. Ce consecințe sunt asupra oamenilor și naturii

06:00

TURISM Imagini din cea mai exclusivistă stațiune de schi din SUA. Deer Valley, răspunsul american la Courchevel, s-a transformat într-un megaproiect. Și riscă să piardă tot.

05:30

„După ce comuniștii au naționalizat tot ce era de naționalizat, după 1997, încet-încet, o parte din clădirile naționalizate au fost retrocedate foștilor proprietari. Acum, prin decizii discutabile, aceste clădiri pot fi naționalizate din nou. De aceea am spus că roata istoriei se întoarce și nu e bine să se întâmple acest lucru. (…) Eu cred că vor fi 20.000 de participanți la protest. Peste 10.000 vor fi sigur”, a spus Kelemen Hunor.

El a respins ideea că protestul programat la Sfântu Gheorghe ar constitui o manifestare de campanie electorală.

„Eu nu am ce să fac dacă instanța în iunie a luat o decizie. Nu eu am programat această decizie și într-un astfel de caz nu poți să aștepți până când trec toate alegerile. În 2013 vor fi alte probleme, în 2014 avem alegeri din nou. Nu are nicio legătură cu anul electoral 2012, nu noi am programat acest lucru și nu începem campania electorală. Acolo nu vom face politică. Acolo vom vorbi despre câteva principii și despre câteva lucruri care, că e sau nu an electoral, trebuie să fie principii importante și respectate. (…) Nu vrem să-i impresionăm pe judecători, am spus că nu vrem să se pară că noi, prin această demonstrație, facem vreo presiune asupra cuiva. Noi vrem să tragem un semnal de alarmă că această decizie este o decizie nedreaptă”, a spus Kelemen Hunor.

El a adăugat că în acest caz este vorba despre dreptul de proprietate, despre aplicarea legilor votate de Parlament, spunând că sentința dată în cazul Miko poate crea un precedent.

„Dacă o singură dată dreptul de proprietate poate fi lezat, atins, întors, printr-o decizie judecătorească, atunci se poate face și a doua, și a treia oară. Dacă se întâmplă acum cu Biserica Reformată, poate se întâmplă mâine cu Biserica Ortodoxă, fiindcă nimeni nu este imun la o astfel de decizie. Mai mult, în 2006, în cazul liceului Miko a mai fost un proces civil, în care instanța a spus că proprietarul este Biserica Reformată. O decizie definitivă. Acum, după șase ani, instanța spune invers: că nu este Biserica Reformată proprietarul clădirii respective. Nu este acceptabil ca într-o perioadă de șase ani, două instanțe, în același caz, să aibă două decizii total diferite. În plus, dacă se creează un precedent, atunci prin astfel de decizii, oricând și în orice moment proprietățile care au fost retrocedate foștilor proprietari, pe baza legilor existente, pot fi anulate și pot fi renaționalizate, ceea ce nu este de dorit”, a spus Kelemen Hunor.

În opinia acestuia, inclusiv judecătorii pot greși, iar în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó” s-a produs o nedreptate.

„Nu intervenim și nu încercăm să intervenim în actul de justiție. Noi spunem doar că în 2006 a fost o decizie, o hotărâre a instanței – nu mai vorbesc de legile care au fost aplicate – care spunea că dreptul de proprietate îi aparține Bisericii Reformate. Nu există niciun act de corupție aici, nimeni nu a spus că a fost un act de corupție. (…) Dar e o decizie nedreaptă. Oamenii care au fost condamnați la trei ani de închisoare n-au făcut altceva decât să aplice legile existente, legi care au fost aprobate de Parlament. Nimeni nu a spus că aceste legi au fost încălcate prin deciziile lor”, a afirmat liderul UDMR.

Acesta a adăugat că vrea să sensibilizeze întreaga societate românească, fiindcă decizia instanței în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó” este doar aparent un caz al comunității maghiare.

„Până la urmă, este vorba despre dreptul de proprietate, despre un principiu cu o valoare europeană și consacrată peste tot, inclusiv în Constituția României. Și vrem să aducem în cunoștința opiniei publice internaționale că o astfel de decizie va leza, lezează un drept fundamental – de la Parlamentul European până la toate instituțiile și toate forurile internaționale”, a conchis Kelemen.

La rândul său, secretarul de stat Marko Attila a declarat, la aceeași dezbatere, că după epuizarea căilor de atac interne va apela la CEDO, dacă va fi cazul. El a spus că încă speră să primească „dreptatea în țară”, întrucât nu a încălcat nicio atribuție de serviciu.

„Atâta vreme cât n-am creat o pagubă și nu a fost vorba despre o vinovăție dovedită, nu există un prejudiciu, consider că nu există nicio infracțiune”, a declarat Marko.

În 1 septembrie, bisericile istorice maghiare din Transilvania vor organiza un protest amplu în municipiul Sfântu Gheorghe, față de sentința dată în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó”, manifestarea fiind susținută și de partidele maghiare, dar și de mai multe organizații civice.

În cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó” din Sfântu Gheorghe, secretarul de stat Marko Attila a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău. Totodată, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, în timp ce Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiției, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

Recursul în acest caz urmează să fie judecat la Curtea de Apel Ploiești, primul termen fiind stabilit pentru 5 octombrie.