1 Martie. Tradiţii de mărţişor la români

În ziua de 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărțișorului, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb și roșu fiind un simbol al reînnoirii timpului și al renașterii naturii.

Care sunt originile Mărțișorului

Legenda populară spune că Mărțișorul a fost tors de Baba Dochia în timp ce urca oile pe munte. Cu timpul, acestui simbol al primăverii I s-a adăugat o monedă de aur, asociată Soarelui. Exista credința, conform căreia, această amulet aducea noroc și fericire.

Pentru romani, 1 martie semnifică lupta vieții asupra morții

Originea sărbătorii mărțișorului datează încă de pe vremea Imperiului Român când pe dată de 1 martie se sărbătorea Anul Nou și era închinată zeului Marte. Acesta nu era doar zeu războiului, cum este cel mai des cunoscut, ci și patronul forțelor naturii, al primăverii și al agriculturii. Dualitatea simbolică a culorilor alb și negru semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii, albul însemnând pace, iar roșu război.

1 martie, în folclorul românesc

Cărturarul Iordache Golescu (1768 – 1848) a fost primul care a scris despre mărţişor. Folcloristul Simion Florea Marian (1847 – 1907) a arătat că mărţişorul era format dintr-o monedă de aur sau argint şi un şnur culorat în alb şi roşu, ce era purtat în jurul gâtului de către copii. Fetele tinere purtau mărţişorul timp de 12 zile, apoi îl prindeau în păr, iar după ce înfloreau pomii, acestea îşi scoteau mărţişorul din păr şi îl legau de creanga unui copac, pentru ca acel an să fie productiv. „Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet. Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească”, a arătat poetul George Coşbuc într-un studiu dedicat măr

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ion Cristoiu explică prezența dezastruoasă la vot: Dacă ar fi fost vot politic, ar fi ieșit mai multă lume

20:25

AI AFLAT! „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe luni, 8 decembrie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu

20:21

Semnificaţia zilei de 1 Martie

Şnurul Mărţişorului simbolizează aşa-numita „funie a anului”, obiect mitologic care împletește zilele celor două anotimpuri de bază, iarna şi vara. Tot tradiţiile orale ne arată că firul Mărţişorului, funie lungă de 365 sau 366 zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Pentru români, 1 martie semnifică lupta vieții asupra morții

Originea sărbătorii mărțișorului datează încă de pe vremea Imperiului Roman când pe data de 1 martie se sărbătorea Anul Nou și era închinată zeului Marte. Acesta nu era doar zeu războiului, cum este cel mai des cunoscut, ci și patronul forțelor naturii, al primăverii și al agriculturii. Dualitatea simbolică a culorilor alb și negru semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii, albul însemnând pace, iar roșu război.

Tradiţii româneşti de Mărţişor

In general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. In mai multe zone din Moldova, mai ales în Bucovina. femeile daruiesc un martisor barbatilor. Obiceiul este unul vechi: la începuturi, fetele le legau băieţilor necăsătoriţi o aţă albă cu roşu la încheietura mâinii pentru a fi feriţi de primejdie atunci când merg să muncească sau să vâneze.

Tradiţii de Mărţişor în alte ţări

Mărțişorul este o tradiție unică în sud-estul Europei. Pe lângă români, mai toate popoarele din Balcani îl sărbătoresc