Peste 3000 de pacienți așteaptă un transplant de organe, 20% dintre ei își pierd viața înainte de a face intervenția. Prelevarea de la donatorii în moarte cerebrală a scăzut de la un an la altul, prin urmare și numărul de astfel de operații salvatoare.
Organele prelevate de la un pacient în moarte cerebrală, adică acele persoane care nu se vor mai trezi niciodată, chiar dacă inimile bat, pot salva multe vieți.
„Moartea cerebrală acest diagnostic este, de fapt, unul științific. Astea sunt lucruri pe care Europa le face din anii 60. Deci nu, nu este ceva nou, nu este ceva scandalos sau disputat în vreun fel. Tocmai de aceea avem și legislație din 1997 în România. Pur și simplu trebuie să o promovăm în rândul personalului medical.”, declară experții.
5% dintre pacienții care își pierd piața în terapie intensivă ar putea fi declarați în moarte cerebrală. Din păcate, în România, acest lucru se întâmplă în mai puțin de 1% din cazuri. Sunt 33 de unități acreditate pentru prelevare, însă doar una dintre ei are o activitate mai intensă în acest sens. Spitalul Județean din Oradea este în fruntea clasamentului acolo, spun specialiștii, procentul acestor proceduri se poate compara cu cel din Franța.
„E foarte, foarte greu să abordăm familia și să explicăm că e vorba de un cadavru la care îi bate inima. Dar aceasta este realitatea, iar obținerea acordului de donare organe și țesuturi se face de coordonatorul de transplant printr-o abordare elegantă, calmă, empatică a familiei. Coordonatorul de transplant este speranța oricărei familii care are o rudă pe lista de așteptare.”, spun experții
Pentru a încuraja implicarea personalului medical în prelevarea de organe, Agenția Națională de Transplant și Colegiul Medicilor din România au încheiat un protocol în baza căruia medicii și asistentele vor primi înștiințări frecvent despre implicarea în astfel de proceduri.
„Încercăm să ne adresăm strict colegilor medici și în mod deosebit colegilor medici din terapie intensivă, neurologilor, neurochirurgilor, medicilor de medicină de urgență care sunt în prima linie acolo unde acei pacienți resuscitați uneori ajung într-o stare de comă, stare vegetativă, unii intre ei fiind în etapa de moarte cerebrală.”, mai notează specialiștii.
„Informare și conștientizare trebuie să fie cuvintele de ordine legată de acest subiect, să implicăm acei profesioniști din sănătate în acest lanț. În ce care presupune activitatea de donare de organe.”, afirmă dr. Cătălina Poiana, președintele Colegiului Medicilor din România.
Lista de așteptare cel puțin la Fundeni sunt 400 de bolnavi care așteaptă un transplant de ficat. La centrul de la Iași sunt în jur de 30-40 și cu cei de la Cluj. Practic, la nivel național sunt în jur de 450-500 de bolnavi care așteaptă un transplant de ficat. Numărul donatorilor rămâne extrem de scăzut, cam cinci la milionul de locuitori. De altfel, lista de așteptare se întinde dincolo de 4500 de persoane, când includem pacienții care au nevoie de rinichi, plămâni sau o inimă sănătoasă.
Din păcate, în România, până acum, peste 1100 de pacienți au muri pentru că nu au apucat să facă un transplant.
FOTO: Envato
Citește și:
Câţi bani alocă România pentru PREVENȚIA în sănătate în comparaţie cu celelalte state membre ale UE
De ce este necesară o abordare multidisciplinară a pacienților oncologici