48 de ani de la cel mai distructiv cutremur din România, cu peste 1.500 morți și 11.300 răniți sub clădirile prăbușite. Scenariile de risc actuale

4 martie 1977 rămâne în istoria României ziua în care s-a produs cel mai devastator cutremur, în urma căruia și-au pierdut viața și au fost răniți 12.700 de români, zeci de mii de locuințe și clădiri publice au fost distruse, cu pagumbe de câteva miliarde de dolari.

Era o seară de vineri, la 21.21, când s-a produs cutremurul cu magnitudinea de moment de 7,4, care, deși nua fost cel mai puternic, ca energie eliberată, a produs cele mai mari peirderi omenești și pagube materiale din istoria modernă a României.

Bilanțul catastrofei de acum 48 de ani include peste 1.500 de decese, peste 11.300 răniți, distrugeri sau avarieri grave a mai mult de 150.000 apartamente din zone urbane și 20.000 case din zone rurale, peste 360.000 locuințe din mediul urban și 100.000 locuințe din mediul rural necesitând reparații sau consolidări.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky se numără printre cei care au murit în cutremurul din 1977.

Pagube catastrofale

Raportul Băncii Mondiale (1978) indică pierderi materiale de 2,048 miliarde USD (cca. 5% din PIB-ul calculat la rata de schimb din România la acel moment, echivalentul a cca. 8 miliarde dolari la nivelul anului 2022), dintre care 1,42 miliarde USD în sectorul construcțiilor și utilităților publice, potrivit datelor oficiale.

Potrivit inflormațiilor sintetizate în materialul „Cutremurele din România si efectele lor”, realizat de specialiștii, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).

• 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
• 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
• 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national,
• 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
• 763 de unități industriale au fost afectate,
• 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,
• 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
• 23 de județe au fost grav afectate.

Patru cele mai mari cutremure din ultimii 100 de ani

România este o ţară cu potenţial seismic ridicat. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv. Specialiștii argumentează că principala dovadă este reprezentată de evidenţa cutremurelor ce au avut loc până în prezent şi de efectele lor.

Conform Catalogului Romplus, cutremurul din 10 noiembrie 1940 (7,7 Mw, adâncime 150 km) a fost al doilea, cronologic, cutremur din zona Vrancea mai mare sau egal cu 7 Mw (magnitudine de moment) al secolului trecut, după cel din 6 octombrie 1908 (7,1 Mw, adâncime 125 km) și urmat de cele din 4 martie 1977 (7,4 Mw, adâncime 94 km) și 31 august 1986 (7,1 Mw, adâncime 131 km).

Sursa: „Harta cutremurelor din România, în perioada 1900-2014”, Dragoş Toma-Dănilă,cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului

Seismul din 10 noiembrie 1940, cu magnitudine-moment de 7,7, a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX, este urmat de cel din din 4 martie 1977. Cutremurul din 31 august 1986, cu magnitudine-moment 7,1, a fost al treilea cel mai puternic seism din secolul XX. Acesta a dus la decesul a opt persoane, niciuna în București, și la rănirea altor 317, în principal din cauza distrugerii elementelor non-structurale. Au fost victime și în Republica Moldova, în regiunea Chișinău-Kagul fiind înregistrate 2 persoane decedate, 558 rănite, 12.500 de sinistrați și 55.000 de case avariate

Cea mai veche referință a unui cutremur care a avut loc pe teritoriul actual al României este pentru un cutremur din anul 455. Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă este cel din 29 august 1471.

Material realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Coordonator: Dr. Toma-Dănilă Dragoș ([email protected])

România, între primele 10 țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur

România este considerată una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa și între primele 10 țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur, după suprafața construită, conform statisticilor la nivel european și internațional (Atlas of the Human Planet 2017 – Global Exposure to Natural Hazards). Evaluările recente de risc indică faptul că aproape 75% din populație și peste 60% din infrastructura existentă sunt expuse riscului seismic, reprezentând o pondere de peste 70% din produsul intern brut (PIB), potrivit datelor cuprinse în Strategia națională de reducere a riscului seismic (SNRRS), aprobată de Guvern în noiembrie 2022, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Conform analizei Băncii Mondiale și Comisiei Europene (Economic Analysis of Prevention and Preparedness – Financial Risk and Opportunities to Build Resilience in Europe, 2021), între statele membre ale UE, România se situează pe locul trei în ceea ce privește pierderile medii anuale asociate riscului seismic, acestea fiind estimate la 512 milioane euro, majoritatea ca urmare a avarierii clădirilor rezidențiale.

Datele preluate de la recensământul din 2011 indică faptul că aproximativ 70% din populație este expusă la niveluri de hazard seismic mediu sau ridicat. Pe baza analizei demografice a zonelor de hazard seismic la nivel național, s-a concluzionat că aproximativ 12% din populație (2 milioane persoane) este expusă la un nivel de hazard seismic ridicat și 57% (12 milioane persoane) la un nivel de hazard mediu.

Lista Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din București include 2.786 de imobile care au sau au avut risc seismic sau nu sunt neîncadrate în categoriile corespunzătoare de risc.

Conform datelor actualizate la 20 februarie, după valul de expertizări din ultimii ani, în București sunt în prezent 412 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, cea mai vulnerabilă, și 474 cu risc seismic II, și doar 116 apar că au fost consolidate.

Principalele vulnerabilităţi

Cutremurul este considerat „factor de risc major” pentru municipiul Bucureşti, conform unui document denumit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU). Conform scenariilor specialiştilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative” în situaţia în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv „nivel de colaps parţial sau total”. Autorii documentului estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

În document sunt enumerate principalele vulnerabilităţi ale oraşului în caz de cutremur:

• circa 400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
• populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);
• reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;
• reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
• reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;
• reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
• reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
• reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;
• reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;
• reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.

„mai #pregatitlacutremur”

„Foarte probabil, nu toate clădirile încadrate în clasa I sau II de risc seismic se vor prăbuși la un cutremur vrâncean major, chiar dacă se vor prăbuși în plus și clădiri care încă nu au bulină roșie. Dar pierderile vor fi mai mari decât la cutremurul din 1977, pentru un cutremur similar ca parametri, conform mai multor estimări recente: de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii în ce privește numărul de victime, pentru un scenariu nocturn”, explică Toma-Dănilă Dragoș, cercetător științific (CS II) în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), și organizator și membru de bază al echipei de specialiști inimoși derulează de câțiva ani tururi ghidate printre cele mai severe dintre ele pentru a-I informa pe locuitorii expuși la risc, dar și pentru le pune la dispoziție resurse pentru a fi „mai #pregatitlacutremur”.

Turul ghidat «Bucureștii și Cutremurele» este un eveniment public ce are loc începând cu 2019, în preajma datelor de 4 martie și 10 noiembrie, pentru a marca momentul cutremurelor din 1977 și 1940 și a readuce în memoria publicului larg problema riscului seismic

„În ceea ce privește pagubele economice, este de așteptat ca acestea să fie cu mult mai mari decât la cutremurul din 1977 – și expunerea este mult mai mare. Chiar dacă datele care stau la baza estimărilor sunt limitate, iar metodologiile utilizate induc, inevitabil, un grad ridicat de incertitudini, tot este evidentă existența unei situații îngrijorătoare, pentru care trebuie să ne pregătim. Acum”, a detaliat Dr. Dragoș Toma-Danilă, înt-un articol publicat în revista Știință și Tehnică.

Potrivit oficialilor INFP, cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020.

„Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, însă este important să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major”, subliniază specialiștii INFP.

Pentru a fi mai #pregatitlacutremur, specialiliștii INFP recomandăm următoarele resurse educaționale:

Expoziția Mobilă despre Cutremure (MOBEE)

Rețeaua Seismică Educațională din România (ROEDUSEIS)

Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență „#Fii pregătit” a DSU

Turul ghidat digital „Bucureștii și cutremurele”

Harta interactivă „Riscul seismic al Bucureștiului”

Canalul de YouTube al INCDFP, unde pot fi găsite documentarele „Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940 și 4 martie 1977”, precum și răspunsuri video la întrebări frecvente despre cutremure

Arhiva foto a efectelor cutremurelor din România

Citiți și

Au trecut 38 de ani de la unul dintre cele mai mari CUTREMURE din România. „Blocul se balansa nebun, ca o trestie în vânt”

EXCLUSIV VIDEO | Ordinul criminal al lui Ceaușescu dat la patru luni după cutremurul din 1977. ”A doua zi s-a curățat tot și s-au plantat panseluțe. Acei oameni au fost îngropați de vii”. De ce minciunile dictatorului încă pot face victime în centrul Capitalei la un seism peste 7

EXCLUSIV VIDEO | Mit sau realitate: se construia mai bine pe vremuri? Sfaturile inspectorului general al ISC pentru românii care caută să își cumpere o locuință