VIDEO | Acuzații la adresa Moscovei: genocid și crime de război (DOCUMENTAR)

Curtea Penală Internațională a început deja să investigheze modul sângeros în care armata Rusiei a ucis civili ucraneni sub acuzația gravă de crime de război. La rândul său, Kievul a înființat, de asemenea, o echipă pentru a strânge probe.

Cum este categorisită crima de război în legea internațională

Crima de război este fapta de încălcare a legilor războiului din timpul unui conflict armat și cade sub incidența dreptului internațional.

Încălcarea legilor războiului poate fi făcută de o persoană sau un grup, de militari sau civili. Orice violare a legilor războiului în conflictele militare dintre state sunt considerate crime de război, pe când violările legilor războiului în cadrul conflictelor interne cad sub incidența dreptului național.

Legile războiului există de mult timp, iar încălcarea acestor legi a fost pedepsită diferit de-a lungul istoriei. Între secolele al XIX-lea și al XX-lea, comunitatea internațională a simțit nevoie să sistematizeze numeroasele tradiții, legi și reguli încă nescrise în Convențiile de la Haga.

Conceptul modern de crimă de război a fost dezvoltat în timpul Proceselor de la Nürnberg, având ca bază definițiile din Carta de la Londra cu privire la Tribunalul militar internațional publicată la 8 august 1945. Pe lângă crimele de război, Carta definea și crimele împotriva păcii și crimele împotriva umanității.

Crima de război denotă încălcări deosebit de grave ale dreptului internațional umanitar în timpul desfășurării acțiunilor militare, manifestată prin:

• uciderea, torturarea prizonierilor de război, precum și organizarea sclaviei asupra prizonierilor de război și civililor capturați în zonele de luptă;
• capturarea și uciderea ostaticilor;
• distrugerea nejustificată a infrastructurii civile;
• distrugerea locuințelor și așezărilor, fără necesitate de implicare armată.

Pe de alta parte, genocidul, de care este acuzat Putin de mulți lideri ai lumii, reprezintă exterminarea intenționată a unei comunități.

Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin Rezoluția sa 96 din 11 decembrie 1946, a declarat că genocidul este o crimă la adresa dreptului ginților, în contradicție cu spiritul și scopurile Națiunilor Unite și pe care lumea civilizată îl condamnă.

Genocidul este incriminat în articolul 438 Cod Penal fiind pedepsit cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Tot articolul 438 dispune că în cazul în care genocidul este săvârșit în timp de război pedeapsa este detențiunea pe viață.

Cum pot fi judecate crimele de război

Începând cu cel de-Al Doilea Război Mondial au existat mai multe tribunale unice. De asemenea, a fost înființat un organism pentru a-i urmări pe cei responsabili de genocidul din 1994 în Rwanda.

Acum, Curtea Penală Internațională (CPI) și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) au roluri de monitorizare a aplicării regulilor războiului.

CIJ se pronunță asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmări persoane fizice. Ucraina a început un dosar împotriva Rusiei. CPI investighează și judecă penal indivizi care nu sunt judecați de statele individuale. Poate fi denumit și succesorul tribunalului de la Nürnberg, care i-a judecat pe liderii cheie ai regimului nazist.

Procurorul șef al CPI, avocatul britanic Karim Khan QC, spune că există dovezi pentru a crede că în Ucraina au fost comise crime de război.

Anchetatorii ar analiza acuzațiile încă din 2013, înainte de anexarea Crimeei de Rusia. Dacă vor exista dovezi, procurorul va cere judecătorilor să emită mandate de arestare pentru a-i aduce pe cei acuzați la judecată, la Haga.

Chiar și așa, intervin probleme. Curtea are putere limitată și astfel se bazează pe fiecare stat în parte pentru a aresta suspecții.

Hugh Williamson de la Human Rights Watch, organizație care strânge dovezi ale crimelor de război în conflicte, spune că ar există dovezi ale unor execuții sumare și ale altor abuzuri grave din partea forțelor ruse.

„Există un episod interesant în raportul nostru privind Ucraina, în care un comandant le cere soldaților să scoată doi civili și să fie împușcați. Doi dintre soldați se opun la aceasta și acea comandă nu este îndeplinită. Deci, există dovezi clare ale unor incidente din armata rusă, dar și un element de comandă și control al acesteia”. a spus Hugh Williamson pentru BBC News.

În plus, acesta a precizat – într-un comunicat – că „violul, crima și alte acte de violență împotriva persoanelor aflate în cudtodia forțelor rusești ar trebui să fie investigate ca fiind crime de război”.

Se spune că soluția constă în diplomație și acord internațional, la fel ca în cazul proceselor de la Nürnberg. Experții spun că ar trebui să se înființeze un tribunal unic pentru a judeca crimele de război din Ucraina.