After-school sau bonă? Cât trebuie să scoată din buzunar părinții pentru fiecare în parte

Părinții care lucrează și nu beneficiază de sprijinul rudelor sau al prietenilor sunt nevoiți să caute alternative pentru copii, după terminarea programului de la școală sau de la grădiniță. Un after-school sau o bonă sunt cel mai des luate în calcul opțiuni, dar ambele variante sunt extrem de costisitoare. Iată cât costă fiecare în parte.

În România, peste 50.000 de copii își petrec după-amiezile în centre de tip after-school, după terminarea cursurilor. De altfel, părinții sunt de părere că aceasta este cea mai potrivită opțiune, luând în considerare faptul că au șansa să interacționeze cu alți copii și să ia parte la activități ce contribuie la dezvoltarea lor.

ALEGERI Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon, în continuare favoriți pentru președinția Franței, după ce Macron lasă în urmă o economie fragilă

14:16

VIDEO Exclus din AUR, Marius Lulea transmite un mesaj de unitate: „S-a spus că s-ar urmări dezbinarea partidului AUR. Nu este adevărat”

14:10

Spre comparație cu alte țări, în România, copiii pot să beneficieze de un program de școală după școală de stat, dar doar câteva sute de copii se pot înscrie gratuit la un astfel de centru. Cei care plătesc un astfel de centru, de stat sau privat, trebuie să scoată lunar din buzunar între 800 și 2.000 de lei, în funcție de orar, activități și chiar și zonă.

„Primul moment al zilei ar trebui să fie musai joaca. Apoi mănâncă. Facem teme cu ei, dar limităm programul de teme la o oră şi jumătate, pentru că vrem să lăsăm timp şi spaţiu pentru multe alte forme de învăţare. Avem traineri psihologi care intră în discuţii despre întâmplări din viaţa lor şi de acolo discuţiile glisează încet, încet către zona emoţională. Îi ajutăm să descarce balast emoţional acumulat în ultimele 24 de ore”, a explicat Alexei Axinte, co-fondator after-school, pentru Observator News.

foto ilustrativa: sursa foto: Envato

Printre activitățile zilnice se află și robotică, științe, artă sau sportm toate gândite să le țină mintea antrenată.

De cealaltă parte, tot mai mulți români au început să apeleze la bone, uneori pentru fiecare zi din afara weekendurilor, alteori numai pentru zilele în care părinții au treabă până târziu sau nu au cu cine să lase copilul. O bonă angajată fără contract, fără studii sau experiență, cere între 15 și 20 de lei pe oră. O bonă fără contract, dar cu diplome și recomandări, care îi poate ajuta pe copii la teme, poate cere și 40 de oră. Tarifele cresc pentru bonele angajate full-time, legal, iar părinții pot ajunge să plătească chiar și peste 5.000 de lei lunar.

Dar și această opțiune vine cu o provocare pentru părinți, aceea a alegerii persoanei potrivite, având în vedere faptul că internetul este plin de anunțuri ale unor persoane care se recomandă ca fiind bone, doar pentru a-și umple timpul liber cu activități care să le aducă și un ban în plus.

„A fi bonă nu însesamnă numai a supraveghea un copil. Trebuie să ştii să şi empatizezi cu copilul respectiv, depinde şi de vârsta lui”, a spus Marilena Răducanu, bonă cu studii.

Autorul recomandă:

Cât câștigă o BONĂ în România. Salariile depind de origine, experință și responsabilități

Singurul BĂRBAT BONĂ din România își caută job cu normă întreagă. ”Dacă m-ar fi interesat alte lucruri, probabil m-aș fi făcut gigolo, nu babysitter”