ANA oferă ajutor gratuit copiilor dependenți de stupefiante. Cum ne învață specialiștii antidrog să ne învingem frica față de instituții

În Parlament au fost depuse mai multe inițiative pentru legalizarea marijuana în scopuri medicale sau pentru dezincriminarea posesiei de cannabis în anumite limite. La nivel instituțional, Agenția Națională Antidrog (ANA)  nu poate să aibă o poziție oficială, dar poate oferi asistență consumatorilor și dependenților, mai ales copiilor și adolescenților. De asemenea, în urma programelor de prevenție în școli, ANA ajunge la aceeași concluzie ca a celorlați specialiști implicați în proiecte legate de problemele de sănătate: este necesară o materie de educație sanitară, obligatorie în școli, care să acopere toată tematica problemelor specifice copiilor și adolescenților, de la droguri, la violență, obezitate, alcool, fumat, igienă și sexualitate.

O ședință de consiliere sau psihoterapie la un cabinet privat trece binișor de 200 de lei/ora, conform documentării Gândul. Ținând cont că este nevoie de cel puțin trei ședințe pentru a fi stabilit un contact adecvat între beneficiar și psiholog, putem vorbi de cheltuieli  de la consistent în sus. Asta nu înseamnă că acești bani sunt aruncați pe fereastră, dimpotrivă.

Confidențial și gratuit

În acest moment, 60 de copii se află în programe de consiliere și asistență în cabinetele Agenției Antidrog. Serviciile ANA sunt gratuite. Important este ca fiecare părinte să știe că are unde să apeleze, să știe că asta nu înseamnă că a greșit undeva. Nu înseamnă că fiul/fiica lui nu mai poate fi recuperat/ă dacă ajunge să vorbească cu un specialist de la ANA, sau din altă instituție publică sau cabinet privat, psiholog sau psihiatru, recomandă specialiștii Agenției Naționale Antidrog: Carmen Oprea – psiholog clinician, Alina Neagoe – psiholog clinician, Mona Necula – asistent social, Delia Bratu – specialist în prevenirea consumului de droguri și directorul ANA, comisarul-șef Ramona Dabija.

Totul este gratuit și confidențial. Din păcate, sunt și părinți care au o reținere nejustificată față de instituțiile oficiale sau, și mai păgubos, un sentiment de rușine, de frică că se va afla despre problema copilului lor, explică specialiștii.

În cazurile cele mai nefericite, severe, traseul unui beneficiar este: toxicolog, psihiatru, psihoterapeut.

• În programele ANA, solicitanții pot intra la cerere abia după o perioadă de cel puțin trei săptămâni după stabilizarea psihiatrică;
• Sunt necesare pentru stabilirea contactului minim trei ședințe – nu există limită maximă. Există în programele de consiliere și suport tineri înregistrați și de 4 ani;
• Ședințele au loc în cabinetele de la sediul central al Agenției – București și în cele teritoriale, în reședințele de județ;
• Totul este confidențial, limitele confidențialității sunt stabilite de la început între psihologul clinician, părinți și copii;
• Copiii sunt programați astfel încât să nu se întâlnească unii cu alții. Ei nu sunt adepții terapiei de grup. Preferă terapia individuală, pentru că în spatele consumului de droguri se ascund și alte traume;
• Feed-back-ul este transmis părinților doar cu acordul minorului;
• Singurele excepții sunt cazurile în care copilul amenință să-și pună viața în pericol, sau o amenință pe cea a altuia. De asemenea, confidențialitatea poate fi încălcată la cererea unui organ judiciar.

Nu doar substanțele interzise duc la ATI

Drogurile ilegale nu sunt neapărat și cele mai periculoase. Există multe „combinații legale” care te pot duce la ATI. La examenul toxicologic nu iese nimic. Pentru că cel mic, sau dealerul de cartier, a folosit combinații se substanțe care nu sunt pe lista neagră. De multe ori, copiii consumă o combinație de medicamente, pe care mai toată lumea le poate avea în casă, medicamente psihiatrice, analgezice etc. Le mai amestecă cu energizante, cu sare de baie, medicamente folosite în afecțiuni psihiatrice, calmante, analgezice etc, toate legale, care pot da senzații „simpatice” pe moment, cu efecte devastatoare pe termen lung. De asemenea, au apărut canabinoizii sintetici.

Ei zic că fumează marijuana. Dar așa-zisul dealer le poate vinde tutun combinat cu busuioc și insecticid”, exemplifică Ramona Dabija.

Copiii sunt mai deschiși față de străini decât față de părinți, trebuie să țineți cont de asta. Am avut un copil care mi-a spus ceva foarte interesant, despre el și părinții lui, ne explică unul dintre psihologii ANA:

„Voi spuneți tot timpul că anturajul este de vină. O frază. O altă frază în oglindă: încearcă să te apropii de copiii cu comportamente potrivite. Păi cum se poate ca o copil cu un comportament nepotrivit să se apropie de copii cu comportamente potrivite? Dacă ei sunt învățați acasă să spună «Eu nu vorbesc cu tine pentru că tu ești în grupul nepotrivit»?”.

Atenție la „comisioanele” suspecte

Un sfat pentru părinți și copii: nu faceți comisioane pentru străini, recomandă Ramona Dabija. Nu ridicați colete, nici măcar dacă sunt transmise prin firme de curierat, nu transmiteți nici măcar un pachet de țigări dacă nu cunoașteți persoanele în cauză. Orice pachet poate conține orice. Poate să fie vorba de o pastiluță sau câteva fire de marijuana, și atunci  nu se întâmplă mai nimic. Dar poate să fie vorba de sute de pastile și zeci de grame de cannabis, și atunci veți fi acuzați de trafic de droguri. Iar asta înseamnă cazier.

Exemplu: T, elev în clasa a VIII-a, 1,83 m, împreună cu prietenul lui de același calibru, pot părea de 18 ani. Sunt în proximitatea punctului de control al Jandarmeriei și ANA la intrarea la un concert de manele și trap din București. Un băiețel mai pirpiriu și mai brunețel îi roagă să-i treacă și lui un pachet de țigări prin filtru. Că lui îi poate fi confiscat. Cei doi mușcă. La control, pe fundul pachetului este descoperită o biluță de staniol cu 5 grame de iarbă. Fotografii față/profil, telefon la părinți. Trimiși acasă de urechi. A doua zi analize toxicologice. Ies curați, dar cei doi sunt pe lista celor asupra cărora au fost descoperite substanțe interzise, nu neapărat cazier.

Sunt situații și situații, în legătură cu acele cazuri în care asupra minorilor sunt descoperite droguri. Contează cantitatea, tipul de substanțe, nu în toate cazurile sunt consecințe severe. Te mai uiți și la om. Dar este recomandat, ca atunci când descoperiți substanțe sau pastile mai ciudate să-i faceți un test copilului, încheie Ramona Dabija.

Profesorii sunt antrenați să recunoască simptomele

ANA desfășoară ateliere în școli dedicate părinților, dar și profesorilor, nu le ocoliți – și unii și alții pot învăța să depisteze semnalmente fizice și comportamentale care să le atragă la timp atenția asupra faptului că ceva nu este în regulă.

ANA răspunde la toate solicitările școlilor pe întreg teritoriul României. În cadrul programelor naționale ”Școala Altfel” și ”Săptămâna Verde”, specialiștii ANA au desfășurat la nivel național, în școli și licee, activități de informare, educare și conștientizare cu privire la efectele negative ale consumului de substanțe psihoactive.

În perioada februarie-aprilie a.c., au fost realizate peste 850 acțiuni preventive antidrog, în 314 școli și universități, de care au beneficiat 26.754 de persoane, respectiv 24.540 elevi și 1.409 cadre didactice.

Adolescentul, o mașină puternică cu frâne slabe

Cauzele principale pentru consumul sever de droguri, în opinia specialiștilor ANA:

• ADHD (Tulburarea de deficit de atenție si hiperactivitate) este pe primul loc și tulburările de comportament –  dar ADHD este și o tulburare de control a impulsului. Copiii din această zonă nu-și pot reprima gândul de a face ceva. Întâi fac, apoi realizează consecințele. Până la 25 de ani, când se încheie dezvoltarea cortexului central, tinerii pot fi comparați cu o mașină puternică cu frâne slabe;
• Tulburările din spectrul depresiv-anxios, specifice vârstei;
• Apoi vin traumele legate de dezvoltare, descoperirea sexualității;
• Traumele familiale nu sunt deloc de neglijat, ca și presiunea exagerată a părinților pentru performanțele școlare;
• Traumele din școală, adică bullying-ul.

Ar mai fi și o percepție falsă, a „normalității” consumului de droguri. Dacă o face colegul de bancă, toată lumea o face. De ce nu și eu, sunt mai prejos?

Datele oficiale privind evoluția consumului de droguri

Conform datelor oferite în exclusivitate pentru Gândul de Agenția Națională Antidrog:

• în 2020, doar 206 minori s-au adresat serviciilor de asistență, în principal pentru consum de cannabis și noi substanțe psihoactive (NSP);
• în anul 2021, au apelat la aceste servicii specializate 213 minori, însă tipul drogurilor pentru care minorii consumatori de droguri au solicitat asistenţă se diversifică (pe lângă cannabis și NSP, au fost înregistrate cereri de tratament pentru stimulanți, inhalanți/solvenți, opiacee, cocaină, halucinogene);
• în anul 2022, 278 de minori s-au prezentat la centrele de asistență ale Agenției Naționale Antidrog, în vederea admiterii la tratament pentru aceleași substanțe consumate ca și în anul anterior.

Vârsta debutului în consumul de droguri tinde către școala generală, confirmă ANA. Astfel, în perioada 2014-2022, vârsta medie de debut în consumul de droguri pentru minorii care au beneficiat de servicii de asistenţă ca urmare a problemelor cauzate de consumul de droguri a variat între 14,4 ani şi 14,7 ani, dar există și copii care încep să consume de la 12-13 ani. Cea mai frecventă vârstă de debut variază între 14 ani (2016) şi 16 ani (2015, 2017, 2019, 2020).