Asiaticii care lucrează în România profită de extinderea Schengen și pleacă în alte țări

Mii de asiatici muncesc cu contrat în România, ca parte a unei cote anuale stabilite de guvernul României pentru atenuarea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare. După extinderea Spațiului Schengen, mulți se gândesc să plece într-o altă țară din UE, întrucât cu salariul minim abia pot economisi pentru a-și ajuta familiile.

Acest fenomen a fost remarcat în special în sectoare unde forța de muncă locală este deficitară, cum ar fi construcțiile, HORECA și agricultura, iar muncitorii provin adesea din țări precum Nepal, Vietnam, Filipine sau India.

România are un deficit mare de forță de muncă în anumite industrii. Companiile aduc muncitori din Asia prin agenții de recrutare specializate, oferindu-le contracte de muncă legale. Din păcate, patronii români îi plătesc pe angajații asiatici cu salarii mai mici decât ar oferi, pentru același post, unui conațional.

CONTROVERSĂ Provocările democrației globale în 2026: ce ne rezervă viitorul?

05:30

EXCLUSIV Cum și-a plănuit moartea la metrou o femeie de 36 de ani din București. Detalii terifiante într-un caz de sinucidere în stația Crângași. „S-a ascuns la întuneric, apoi s-a pus în fața trenului”

05:00

Muncitorii din Nepal, Sri Lanka și India vin să muncească în Europa pentru a trimite bani familiilor din Asia. Din acest motiv, mulți părăsesc România pentru pentru un job mai bine plătit în alte țări europene.

Cu toate acestea, chiar și cu intrarea României în spațiul Schengen, permisul de muncă a unui emigrant din Asia, ajuns prin contract în țara noastră, nu este valabil și în alte state UE.

Cota de muncitori pe an cerută de legislația UE pentru a garanta un flux controlat de migranți a crescut de la 20.000 de permise anuale înainte de pandemie, la 100.000 de permise pe an, în 2022, 2023 și 2024.

Salarii mai competitive și condiții de muncă mai bune în România ar putea reduce tentația de a pleca. România ar putea colabora cu alte țări din UE pentru a împiedica migrația ilegală sau abuzul de reglementări.

FOTO: captură PRO TV