Bacalaureat 2026 | Cum se rezolvau subiectele la Limba și literatura română

Bacalaureat 2026. La Limba română, nu a fost suficient ca absolvenții de liceu să știe cum se rezolvă subiectele. Ei au putut pierde 30 de puncte din ortografie, punctuație și exprimare.

UPDATE 14:40. Bacalaureat 2026. Cum se rezolvau subiectele la Limba și literatura română

O profesoară de la un colegiu important din București a rezolvat subiectele probei la Limba Română, în cadrul examenului Bacalaureat 2026, pentru „Adevărul”.

Bacalaureat 2026

Luni, 29 iunie, absolvenții de liceu au susținut proba scrisă la Limba și literatura română de la Bacalaureat 2026.

Dincolo de cunoașterea operelor și rezolvarea corectă a cerințelor, elevii pot câștiga sau pierde 32 din cele 90 de puncte ale lucrării în funcție de redactare, scrie edupedu.ro.

EXCLUSIV Kamaz a făcut dezvăluiri despre referendumul din 2012 și condamnarea sa: „Ăștia m-au lăsat baltă”

18:00

SPORT Bucureștiul, pe harta fotbalului european pentru amputați. Cum arată primul campionat în care imposibilul devine posibil

17:56

Ortografia, punctuația, exprimarea, organizarea ideilor și respectarea cerințelor, toate aceste aspecte sunt vitale pentru o notă excelentă la Bacalaureat 2026.

Cum se acordă punctele pentru redactarea lucrării de la Limba și literatura română, Bacalaureat

În cadrul examenului de bacalaureat, punctajul oferit pentru partea de redactare (existența părților componente, logica înlănțuirii ideilor, abilități de analiză și de argumentare, utilizarea limbii literare, ortografia, punctuația, așezarea în pagină, lizibilitatea etc.) este repartizat astfel:

Subiectul I A:

Pentru fiecare din cele cinci exerciții sunt alocate câte două puncte pentru componenta redactare:

• formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct;
• corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct;

Subiectul I A are, în total, 30 de puncte, din care 10 puncte sunt pentru forma pe care o au răspunsurile.

Subiectul I B:

Din 20 de puncte, pentru partea de redactare, sunt alocate 6 puncte, în felul următor:

• utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p.
• respectarea normelor limbii literare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.)
• respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.)
• așezarea în pagină, lizibilitatea − 1p.;
• respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte − 1p.

Subiectul al II-lea:

Din 10 puncte, pentru partea de redactare, sunt alocate 4 puncte, în felul următor:

• utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0-1greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0-1 greşeli –1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte);

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al III-lea:

Din 30 puncte, pentru partea de redactare, sunt alocate 12 puncte, în felul următor:

• existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere → 1 punct
• logica înlănțuirii ideilor → 1 punct
• abilităţi de analiză şi de argumentare → 3 puncte (relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 puncte / relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte / schematism – 1 punct);
• utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) → 2 puncte
• ortografia (0-1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) → 2 puncte
• punctuaţia (0-1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) → 2 puncte
• așezarea în pagină, lizibilitatea → 1 punct

7 reguli pentru redactarea lucrării de la Limba și literatura română, Bacalaureat – Universitatea de Vest din Timișoara recomandă elevilor să respecte șapte principii generale în redactare:

Claritatea

• formularea logică, coerentă a ideilor;
• folosirea unui lexic adecvat;
• respectarea normelor lingvistice;
• evitarea termenilor specializați, rari sau echivoci;

Proprietatea

• utilizarea celor mai potrivite mijloace lingvistice (cuvinte, sensuri, forme, structuri) în exprimarea ideilor;
• vizează corelația dintre intenția emițătorului, conținut și exprimarea ideilor;

Precizia

• utilizarea riguroasă a mijloacelor lingvistice pentru exprimarea clară, logică a conținuturilor ideatice;
• ideile trebuie să fie centrate pe subiect, pentru a răspunde corespunzător cerinței;

Corectitudinea

• respectarea normelor de exprimare în organizarea comunicării, la toate nivelurile limbii;

Puritatea

• evitarea arhaismelor, regionalismelor etc.;
• adecvarea stilistică a enunțului la situația de comunicare;
• utilizarea mijloacelor lingvistice consacrate și admise de limba literară;

Naturalețea

• exprimarea firească, respectând structura sintactică a limbii române;

Fluența

• cursivitatea ideilor și structurarea lor cu ajutorul conectorilor pragmatico-discursivi.

Cele mai frecvente greșeli care costă puncte

• Pleonasmul → repetarea sensului unui cuvânt prin sensul altui cuvânt / altei structuri; De exemplu, formulări de tipul: „Ion este un țăran sărac și amărât”.
• Amestecul de stiluri și paliere ale limbii → utilizarea de termeni aparținând unor stiluri literare diferite, precum și a termenilor ce aparțin unor paliere diferite;
• Atracția paronimică → se folosește, uneori, paronimul cuvântului necesar în context din cauză că este mai des întâlnit; De exemplu, structuri de tipul: „pespectiva temporară”, în loc de „termporală”;
• Falsa etimologie → se actualizează în cuvintele de origine engleză și nu numai care sunt folosite datorită asemănării cu un cuvânt din limba română, fără a conștientiza că fie nu există acel termen, fie are cu totul alt sens; De exemplu, cuvinte de tipul: „vindicativ”, folosit, prin asociere cu verbul „a vindeca”, însă termenul „vindicativ” înseamnă „răzbunător”;
• Prolixitatea → aglomerarea comunicării cu detalii inutile;
• Digresiunea → divagații de la subiect; explicații suplimentare obositoare/nefolositoare demersului;
• Atât situația de la subpunctul 5, cât și cea de la subpunctul 6 duc la situații neplăcute în ideea în care, deși informațiile scrise sunt corecte, nu pot fi punctate, nefiind în concordanță cu cerința dată.
• Anacolutul → nerespectarea principiilor sintactice și acordurilor gramaticale;
• De pildă, formulări de tipul: „Ion, care încerca să se îmbogățească, îi venise ideea să se căsătorească cu Ana”, corect ar fi fost „Lui Ion, care încerca să se îmbogățească, îi venise ideea să se căsătorească cu Ana”.
• Abuzul lexical: folosirea într-o manieră excesivă a unor categorii lexicale (neologisme, argou, cuvinte de origine engleză etc.)