Informații noi în legătură cu investigația conturilor naziste la Credit Suisse, inițiată de președintele Congresului Mondial Evreiesc, care zguduie din temelii banca elvețiană UBS. Mai exact, o nouă investigație demarată de Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial Evreiesc, pune presiune pe UBS – care a preluat recent Credit Suisse – și riscă să deschidă calea pentru despăgubiri uriașe.
Ronald Lauder a jucat un rol-cheie într-un acord semnat în 1998, care a obligat băncile elvețiene să plătească 1,25 miliarde de dolari pentru administrarea conturilor victimelor Holocaustului. Totuși, după acel pact istoric, el a rămas convins că instituțiile financiare ar fi trebuit să contribuie cu mult mai mult, scrie El Pais, citată de Mediafax.ro.
„Probabil au rămas între 5 și 10 miliarde de dolari nepăstrați”, explică președintele Congresului Evreiesc Mondial.
Aproape trei decenii mai târziu, miliardarul, fiu al fondatorilor Estée Lauder, a văzut ocazia de a repara acea greșeală. „Mi-am spus: Nu vom mai repeta această eroare.”
Ronald Lauder, evreu în vârstă de 81 de ani, a dus o campanie discretă în ultimii cinci ani pentru a obliga Credit Suisse și noul său proprietar, Grupul UBS, să redeschidă arhivele, pentru a căuta noi dovezi de deturnare de fonduri aparținând victimelor Holocaustului, precum și bani jefuiți de naziști.
Deși în 1998 băncile elvețiene, inclusiv Credit Suisse și UBS, au acceptat un acord de 1,25 miliarde de dolari cu victimele Holocaustului, Lauder consideră că s-au ascuns încă active în valoare de 5 până la 10 miliarde de dolari.
În acest context, UBS a mobilizat peste 50 de experți, printre care contabili criminaliști, pentru a revizui în amănunt arhivele Credit Suisse.
Ancheta independentă condusă de fostul procuror american Neil Barofsky a scos la iveală conturi nedivulgate, marcate cu „American blacklist”, o etichetă ce desemnează entități colaboratoare ale naziștilor, folosite pentru a ascunde fonduri jefuite.
Mai excat, potrivit informațiilor apărute de-a lungul timpului în jurul acestui dosar controversat, indicii ale unei posibile mușamalizări a trecutului bancar.
Ronald Lauder consideră că UBS ar putea fi confruntată cu procese de despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari. Alții susțin că acordul din anii ’90 – plătit de UBS și Credit Suisse – a fost un compromis istoric care îi protejează explicit de orice expunere viitoare.
Acum, directorii UBS speră că finalizarea investigației le va permite, în sfârșit, să lase în urmă acest subiect
„UBS se angajează să contribuie la o revizuire amănunțită a arhivelor Credit Suisse privind conturile moștenite, legate de nazism, anterior păstrate în bănci predecesoare ale Credit Suisse”, a declarat banca într-un comunicat.
Timp de decenii, elvețienii au negat orice implicare în Holocaust, însă victimele evreiești au spus altă poveste.
Mai exact, ele și familiile lor din Germania și alte zone controlate de naziști ar fi depus milioane în băncile elvețiene în încercarea de a fugi de război.
Supraviețuitorii care au încercat să își recupereze banii după război s-au confruntat cu obstacole constante, întrucât bancherii cereau certificate de deces și alte documente legale ale celor uciși în lagărele de concentrare. Zeci de milioane de dolari au rămas inaccesibile în așa-numitele conturi inactive.
Compania bancară UBS Group AG a inițiat procedurile reducerii personalului în Elveția, sute de angajați primind înștiințări în ultimele săptămâni, afirmă surse corporative citate de grupul media Bloomberg.
Procesul restructurărilor afectează atât poturi de la nivelul managementului, cât și poziții de rang inferior. Unii angajați vor avea la dispoziție un an pentru a primi alte poziții în cadrul grupului UBS.
UBS continuă reducerea personalului în contextul eforturilor de integrare a fostului rival Credit Suisse, achiziționat în 2023 printr-un plan de salvare de urgență. UBS a anunțat acum câteva luni că în Elveția vor trebui disponibilizați aproximativ 3.000 de angajați.
Sursă foto: Mediafax Timothy Clary
RECOMANDAREA AUTORULUI: