Beneficiile aderării complete a României la spațiul SCHENGEN. Victor Negrescu: „O posibilă creștere de până la 2% a PIB-ului”

Vicepreședintele Parlamentului European și negociatorul-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul român Victor Negrescu, anunță o posibilă creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor ca urmare a aderării complete la zona de liberă circulație.

Prezent la sediul Consiliului UE unde a fost luată decizia privind aderarea completă a României la spațiul Schengen, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, un activ susținător al intrării țării noastre în zona de liberă circulație, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români. Acesta a subliniat, în calitatea sa de negociator-șef al bugetului UE pentru anul viitor, că această aderare poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.

„Aderarea completă a României la spațiul Schengen este un mare succes pentru țara noastră după mai bine de 13 ani de așteptare de când respectăm toate criteriile prevăzute în acquis-ul Schengen. Este crucial pentru țara noastră să profite de acest moment pentru a maximiza beneficiile apartenenței la spațiul Schengen.

CONTROVERSĂ Proces istoric în SUA. Facebook și Instagram sunt acuzate de 29 de state americane că au creat în mod intenționat dependență copiilor de social media

20:47

ULTIMA ORĂ Membri USR, consilieri județeni, fosta prefectă de Timiș, vizitată de mascați într-un dosar de fraudă cu fonduri europene, dar și apropiați ai clanului Cârpaci, printre cei care au ieșit la mitingul de susținere pentru Dominic Fritz, din Timișoara

20:45

Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:

• avantajele economice: Aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent;
• climatul social: Cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens;
• beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă”.

„Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final. Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Demersuri care au dus la decizia de aderare completă a României la Schengen din 1 ianuarie 2025

Începând cu 2014, Victor Negrescu a inițiat o serie de demersuri, pe care le-a susținut în mod constant și care au avut în vedere deplina integrare a ţării noastre în spaţiul de liberă circulație, fiind una din principalele voci care a militat în mod constant pentru acest deziderat, indiferent de poziția pe care a deținut-o atât la nivel european, cât şi național.

Alături de colegii săi din PES activists România, europarlamentarul a inițiat și desfășurat campaniile #RomâniaCereSchengen şi #RomâniiMerităÎnSchengen, în cadrul cărora peste 90.000 de români au semnat pentru susținerea aderării țării noastre la zona de liberă circulație. Totodată, acesta a solicitat în mod constant, prin intervențiile avute în plenul Parlamentului European, sprijin pentru acest deziderat național, a inițiat și a amendat actele legislative care aveau prevederi privitoare la spațiul Schengen.

Mai mult, susținut de zeci de eurodeputați, Victor Negrescu a generat în plenul legislativului european o dezbatere care a condus la adoptarea unei rezoluții de susținere a aderării României la zona de liberă circulație.

În discuţii directe cu factorii de decizie din instituţiile europene, dar şi din cancelariile statelor membre, Victor Negrescu a explicat de ce țara noastră trebuie să facă parte din zona de liberă circulație. În cadrul demersurilor sale de susținere, europarlamentarul român a avut numeroase întâlniri cu președinții Parlamentului European, cu comisarii europeni responsabili, a solicitat președinţilor Comisiei Europene să acționeze, a avut întrevederi cu reprezentanții țărilor care au deținut președinția Consiliului UE, a obținut susținerea Partidului Socialiștilor Europeni (PES) și, în calitate de autor al raportului privind funcționarea relațiilor instituționale dintre Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE, a introdus prevederea conform căreia este posibilă contestarea legalității veto-urilor exprimate de statele membre, dacă acestea încalcă legislația și tratatele UE.

În calitatea sa de negociator-şef al Parlamentului European, cât și în cea de responsabil pentru buget al grupului S&D, Victor Negrescu a militat şi a obţinut creșteri semnificative ale fondurilor destinate extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Pentru anul viitor, bugetul Uniunii Europene prevede o sumă de 10 milioane de euro fonduri ce vor fi utilizate pentru investiții în aparatură, formare profesională, în sisteme IT, sisteme informatice, în scanere, capacități necesare gestionării frontierelor externe ale UE.

CITEȘTE ȘI:

Premierul Marcel Ciolacu, după ce România a aderat la spațiul SCHENGEN: O victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale

Klaus Iohannis: „Avantajele apartenenței noastre la SPAȚIUL comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor”