VIDEO | Biserica Sfântul Ilie – Hanul Colței, biserica comunității bulgare (DOCUMENTAR)

Biserica Sfântul Ilie – Hanul Colței se află pe strada Doamnei, iar accesul către lăcaș se face printr-o curte retrasă. În perioada 1954-2009 a îndeplinit funcția de biserică a comunității bulgare din România, fiind cedată acesteia spre folosință de către Biserica Ortodoxă Română. Biserica și casa parohială sunt clasate, acum, ca monument istoric.

Între anii 1725-1730, a fost construită o biserică din lemn de către clucerul Radu Colțea. În anul 1745, acest teren a aparținut Hanului Colțea, astfel că biserica a fost cunoscută drept Sf. Ilie de la Hanul Colței. Afectată de cutremurele din 1802, 1829 și 1838, biserica din lemn a fost dărâmată. În locul acesteia, Lazăr Kalenderoglu, tatăl doctorului Nicolae Kalinderu și arendaș al Hanului Colțea, a ridicat o a doua biserică, respectiv actualul lăcaș de cult care a fost ctitorit între 1838 și 1841.

INEDIT Un fenomen cu tentă apocaliptică i-a speriat pe columbieni după cutremurul devastator de 7,4 grade. Care este explicația științifică

23:44

Ce spunea Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, când era în presă, despre întâlnirile dintre politicieni și membrii CCR. Dogioiu era “scandalizată”, azi e doar tăcută

23:22

Noua biserică reprezintă un cumul de influențe occidentale, care se manifestă în arhitectură prin stilul neoclasic. În pictură se observă, de asemenea, apropierea de realism, utilizarea unor tehnici noi și o libertate mai mare în ceea ce privește iconografia.

Edificiul și-a păstrat anumite trăsături originale reprezentative pentru secolul al XIX-lea, dar anumite elemente s-au schimbat în funcție de moda vremii. Mai mult, structura a suferit mai multe intervenții, majoritatea cauzate de cutremure.

Planul bisericii este de tip basilical cu o navă centrală și două nave laterale mai înguste, desfășurate de-a lungul a patru travee. Pe latura de est este prezentă absida Sf. Altar, iar pe latura de vest un portic de acces. La exterior, deasupra pronaosului se află o clopotniță octogonală.

Pictura murală a bisericii este realizată în ulei, într-un stil caracteristic secolului al XIX-lea, inspirată de creația unor artiști precum Gheorghe Tătărescu și Constantin Lecca.

În interior, pereții au fost acoperiți cu imitație de marmură realizată în nuanțe deschise, iar coloanele cu o nuanță ce imită lemnul. Pe peretele de vest, autorul i-a pictat pe ctitorii bisericii în două medalioane.

În 1895, Consiliul Comunal al Bucureștilor a considerat că denumirea „Biserica Hanul Colței” nu este potrivită și a decis să poarte numele ctitorului ei, redenumind-o „Sf. Ilie Kalenderu”. În anul 1903, actuala biserică a fost reabilitată.

Aceasta a mai fost renovată după cutremurul din noiembrie 1940, precum și în 1953 – 1954 cu ocazia atribuirii ei către Parohia Bulgară din București, în urma înțelegerii convenite între Preafericitul Justinian 1, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și Patriarhul Kiril al Bulgariei.

Astfel, biserica a fost dată în folosință gratuit comunității bulgare din București, împreună cu tot inventarul ei și apartamentul de la parter, până când comunitatea bulgarilor urma să își construiască o nouă biserică.

Atunci, biserica și-a schimbat din nou denumirea, din Sf. Ilie Kalenderu în Biserica Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul-Bulgară, sau pe scurt Biserica Bulgară. Cu această ocazie, pictorul Nicolae Stoica a refăcut icoanele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, aflate pe peretele vestic al pridvorului.

În anul 1954, biserica a fost resfințită în prezența parohilor, a soborului preoților și ierarhilor români și bulgari, precum, și a numeroși credincioși din ambele popoare ortodoxe.

Începând cu luna august 2008, bisericii i-a fost redat, oficial, vechiul nume de Biserica Sf. Pr. Ilie Tezviteanul – „Hanul Colțea”. Ulterior, în 2011, Nadejda Ganeva și fiul ei, Velin Ganev, au donat Bisericii Ortodoxe Bulgare și proprietatea lor din Snagov, prezente aici încă de la inaugurare.