Blestemul Sfintei Cuvioase Parascheva. Ce stă scris pe veșmântul său

Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea Moldovei – este prăznuită de Biserica Ortodoxă din România, în fiecare an, pe 14 octombrie. De altfel, Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre sfinţi, ale căror moaşte se află pe teritoriul României.

Manifestările religioase prilejuite de sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iaşi încep, însă, cu câteva zile înainte, iar noaptea dintre 13 spre 14 octombrie este cea mai importantă din acest hram, fiind cea în care Cuvioasa face minuni,

Însă, puţini credincioşi ştiu că sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva sunt ocrotite printr-un blestem încă de la aducerea acestora la Iaşi, în 1641.

VIDEO Loredana Groza a împărțit merdenele publicului, la un festival din București. Fanii au fost în delir

23:04

TENSIUNI După eșecul negocierilor comerciale, Trump acuză Canada că „își dorește să aibă beneficiile unui stat american, dar fără a fi parte din Statele Unite”

22:50

Trupul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi are două rânduri de veşminte, unul este permanent, iar celălalt este schimbat în fiecare an. Unul dintre acestea ascunde un blestem strâns legat de domnitorul Vasile Lupu şi Mitropolitului Varlaam.

Anual, pe 14 octombrie, veşmintele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt schimbate în cadrul unei ceremonii retrânse în care participă doar câţiva preoţi.

Veşmântul care nu se dă jos niciodată are un sigiliu pe care este înscris un blestem al domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam. ”Blestemat să fie cel care va împrăştia Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

După sărbătoarea de Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, hainele sfinte sunt date către o mănăstire care poartă hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi.

Viața Sfintei Cuvioase Parascheva

Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creştini bogaţi. Fiind o fire foarte evlavioasă, mergea de fiecare dată când se ivea ocazia la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu, împreună cu mama sa.

La vârsta de 10 ani, într-o zi, când era în biserică, a auzit o frază din Evanghelie: ”Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine şi să ridice Crucea sa şi să urmeze Mie”.

Parascheva a hotărât să facă întocmai, iar, ieşind din biserică, a văzut un om sărac şi i-a cerut hainele, dându-i-le în schimb pe ale ei.

Ulterior, a decis să se retragă în pustietate, spre ţinutul Pontului, nu înainte de a sta cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea.

De acolo a pornit spre Ţara Sfânta pentru a trăi restul vieţii sale acolo. De la Constantinopole a decis să meargă la Epivat, fără a spune credincioşilor cine este cu adevărat şi de unde vine. Aici a murit şi a fost îngropată ca o străină.

Sfânta Cuvioasă Parascheva – Tradiţii şi obiceiuri

• Potrivit credinţelor populare, în această zi este interzis să calci, să coşi, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie, altfel te vei trezi cu dureri de cap şi ochi.
• Femeile nu au voie să toarcă și să coasă, iar în cazul în care o vor face o să le iasă negi pe mâini.
• Nici bărbații nu au voie să muncească în această zi. În cazul în care muncesc, casa le va fi lovită de trăsnet și peste ea o să cadă grindă.

Sfânta Cuvioasă Parascheva-  Superstiţii

• Una dintre superstiţii spune că printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie alimente „cu cruce”, precum nucile, castraveţii şi pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine.
• Potrivit tradiţiei, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă eşti însărcinată, este recomandat să împarţi din bucatele tale cu copiii sărmani, Sfânta Parascheva urmând să te ocrotească la naştere, care va fi uşoară şi lipsită de dureri.
• De sfânta Parascheva se fac şi previziuni ale vremii, în care se ţine cont şi de somnul oilor. Daca acestea dorm înghesuite pe 14 octombrie, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă şi friguroasă.

Foarte puţini creştini ştiu că Sfânta Parascheva poarta şi un blestem, care datează din anul 1641. Astfel, sub veşmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaştele acesteia mai poartă o ţinută care nu se dă jos niciodată, ce are şi un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam care spune: „blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Veşmântul Sfintei Parascheva se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obişnuiesc să ţină post şi să facă rugăciune, înainte de a începe să le lucreze.

Veşmintele ocrotitoarei Moldovei se schimbă de cinci ori pe an şi se dăruiesc de Mitropolitul Moldovei anumitor biserici din țară. Astfel, se obișnuiește ca cele patru rânduri de veşminte cu care sunt acoperite moaştele Sfintei Parascheva să fie dăruite bisericilor  care au hramul Sfintei.