Bolojan s-a enervat și a ocolit un răspuns la întrebările despre cazul Azilelor Groazei din Bihor. Confruntat cu problema din județul său, s-a încruntat si i-a expediat pe jurnaliști

Ilie Bolojan a reușit cu greu să țină în frâu o criză nervoasă în urma întrebărilor repetate ale reporterilor legate de Azilele Groazei din Bihor. La un moment dat, vizibil deranjat și nervos, premierul demis i-a spus reporterei Antena3:„Vreți să vă răspund sau să răspund cum doriți?!”, după ce, inițial, a încercat să nu răspundă la nicio întrebare legată de acest subiect. Șase persoane sunt puse sub acuzare pentru trafic de persoane și rele tratamente, inclusiv că ar fi îngropat pe un câmp peste 400 de persoane din azile, pentru a le putea încasa în continuare pensiile. Faptele s-ar fi petrecut în Bihor, în perioada în care actualul premier demis era șeful Consiliului Județean. Presa a relatat încă de atunci despre posibile abuzuri în centrele respective.

Redăm mai jos dialogul dintre reporteri și Ilie Bolojan:

Ilie Bolojan: Dacă aveți întrebări legate de activitatea Guvernului, vă pot răspunde. Dacă nu, doresc să încheiem această discuție cu dumneavoastră, care ține de calitatea de premier.

CONTROVERSĂJensen Huang pregătește revenirea la șefia Nvidia. Greii tehnologiei din Silicon Valley fac lobby intens pe lângă consiliul de administrație și Casa Albă pentru repunerea sa în funcția de CEO al companiei

23:41

FLASH NEWSBăsescu, sceptic în privința raportului despre anularea alegerilor din 2024: „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui”

23:05

Reporter: Ați fost președinte al CJ și, până în prezent, inclusiv au fost implicate în dosar penal mai multe persoane care ocupau funcții publice. Știați de aceste lucruri? Și cum poate ca un membru PNL…

Ilie Bolojan: Oricât ați încerca, prin expozeul larg făcut, să mă asociați cu această situație, nu am nicio legătură…

Reporter: L-ați premiat când erați primar la Oradea.

Ilie Bolojan: Îmi dați voie să răspund sau doriți să răspund cum ați vrea dumneavoastră? Vă rog.

Nu am avut tangențe, nu am avut competențe de reglementare a acestei situații. Cei care pot inspecta toate așezămintele sociale… Eu, în calitate de primar sau președinte de CJ, nu am avut legătură cu aceste asociații.

Nu am cunoștință despre persoanele juridice sau fizice pe care Direcția de Asistență Socială le-a premiat.

Reporter: Domnule premier, dumneacvoastră nu aveați informații din presa locală?

Ilie Bolojan: Vă rog, dacă aveți alte întrebări.

Azilele Groazei la Bihor

În iulie 2026, DIICOT a deschis o anchetă în care îl acuză pe Viorel Pașca și pe apropiați ai săi că ar fi folosit o asociație cu aparență umanitară ca paravan pentru exploatarea unor persoane vulnerabile: bătrâni, persoane bolnave, persoane cu dizabilități psihice sau fără sprijin. Procurorii susțin că oamenii erau recrutați, primiți și adăpostiți în imobile din Bihor, iar veniturile lor — pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații — ar fi fost controlate sau folosite de grupare.

Potrivit anchetatorilor, 401 persoane care au murit în spațiile controlate de gruparea lui Viorel Pașca ar fi fost înhumate pe un teren aflat lângă un cimitir greco-catolic, practic pe un câmp.

La percheziții, anchetatorii au găsit documente și bunuri care, potrivit DIICOT, ar susține acuzațiile: peste 200 de carduri bancare, carduri sociale, acte de identitate ale persoanelor găzduite, sume importante de bani în mai multe valute, registre privind internări, externări și decese, dar și o încăpere amenajată ca „farmacie”, cu multe medicamente, inclusiv unele cu regim special.

În dosar au fost reținute șase persoane, între care Viorel Pașca, soția sa, fiii săi și Delia Păcală, o persoană descrisă de presă ca având rol de coordonare în cadrul asociației. Alte cinci persoane au fost puse sub control judiciar. Acuzațiile anunțate sunt constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.

Potrivit datelor citate din anchetă, în sistemul asociat lui Pașca ar fi fost găzduite peste 400 de persoane vulnerabile, iar prejudiciul estimat de procurori este de peste 13 milioane de lei.