Echinocțiul de primăvară 2026 marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul Pământului, deplasându-se de la sud spre nord. Înclinarea axei Pământului este cea care produce această deplasare spre nord a traiectoriei aparente a Soarelui pe cer în această perioadă a anului, iar această înclinare aduce primăvara și vara în emisfera nordică. Termenul „equinox” provine din latină: aequus (egal) și nox (noapte).
La echinocțiu, cele două emisfere ale Pământului primesc razele Soarelui în mod egal și se spune mai mereu că ziua și noaptea sunt egale ca durată. Pentru generațiile din trecut, ale căror metode de măsurare a timpului erau mai puțin precise, ziua și noaptea păreau egale, dar în zilele noastre știm deja că ele nu sunt tocmai egale.
Cele mai rapide apusuri și răsărituri ale anului au loc în perioada echinocțiilor, fiind vorba despre intervalul de timp necesar pentru ca întregul disc solar să coboare sub orizont.La echinocțiu, indiferent unde locuiești pe Pământ (cu excepția Polului Nord și Polului Sud), Soarele răsare exact la est și apune exact la vest. În această zi, Soarele se află la amiază deasupra ecuatorului Pământului.
Oriunde te afli pe Pământ, cu excepția celor doi poli, există pe orizont un punct exact spre est și unul exact spre vest, iar aceste puncte reprezintă intersecția orizontului cu ecuatorul ceresc, linia imaginară situată deasupra ecuatorului real al Pământului. Pentru că Soarele se află pe ecuatorul ceresc la echinocțiu, el răsare la est și apune la vest.
În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară (numit și echinocțiul din martie sau echinocțiul vernal) are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, deplasându-se de la sud spre nord. Se numește ecuator ceresc pentru că este o linie imaginară pe cer, situată deasupra ecuatorului Pământului. Dacă ai sta pe ecuator, Soarele ar trece exact deasupra capului în timp ce se deplasează spre nord.
La echinocțiul din martie, emisfera nordică și emisfera sudică primesc aproximativ cantități egale de lumină solară. Nicio emisferă nu este înclinată mai mult spre Soare sau mai mult în direcția opusă, notează Știrile Pro TV.
Deși cele mai multe regiuni (cu excepția Polului Nord și a ecuatorului) durata zilei a crescut treptat după solstițiul de iarnă, după echinocțiul de primăvară multe locuri vor avea mai multă lumină decât întuneric în fiecare interval de 24 de ore. Durata zilei va continua să crească până la solstițiul de vară (în iunie), când se înregistrează cea mai lungă perioadă de lumină din an.
Termenul „echinocțiu” provine din cuvintele latine aequus (egal) și nox (noapte) și descrie momentul în care Soarele se află direct deasupra ecuatorului Pământului.
În această perioadă, înclinarea axei Pământului nu este orientată nici spre Soare, nici în direcția opusă, rezultatul fiind că, pe întreaga planetă, durata zilei și a nopții este aproximativ aceeași – aproape 12 ore, fiecare.
Există două echinocții în fiecare an:
În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară reprezintă momentul în care perioada de întuneric începe să scadă. Din această zi înainte, axa nordică a Pământului se înclină tot mai mult spre Soare, ceea ce aduce zile mai lungi, nopți mai scurte și temperaturi mai ridicate. Este semnalul astronomic că iarna s-a încheiat.
Echinocțiul de primăvară din 2026 are loc pe 20 martie, la ora 14:46 UTC (16:46 ora României), marcând începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică.
În această zi, Soarele trasversează ecuatorul ceresc, cea ce înseamnă că oficial, trecem la sezonul cald. Echinocțiul este momentul în care Soarele se află exact deasupra ecuatorului Pământului, iar ziua și noaptea au durate aproape egale pe întreg globul.
Soarele luminează în mod egal atât emisfera nordică, cât și pe cea sudică în timpul echinocțiilor, motiv pentru care acestea sunt singurele momente din an când Polul Nord și Polul Sud sunt simultan iluminate de lumina solară.
Totuși, durata zilei și a nopții în ziua echinocțiului nu este perfect egală. Data la care se produce această egalitate exactă depinde de latitudinea la care te afli și poate avea loc cu câteva zile mai devreme sau mai târziu decât echinocțiul propriu-zis.
Factorii care complică situația sunt Soarele și atmosfera noastră. Soarele este o sferă, nu o sursă punctuală de lumină, iar marginea sa este refractată de atmosferă în momentul răsăritului și apusului, ceea ce adaugă câteva minute suplimentare de lumină în fiecare zi.
Soarele nu se aprinde și nu se stinge brusc la răsărit și apus, precum un bec, astfel că nu există o împărțire perfectă între zi și noapte în ziua echinocțiului, deși diferența este foarte mică.
Echinocțiile sunt asociate cu schimbarea anotimpurilor. În martie, observatorii din emisfera nordică întâmpină zile mai lungi și mai calde, aduse de echinocțiul de primăvară, în timp ce în emisfera sudică se observă zile mai scurte și nopți mai lungi și mai răcoroase, marcate de echinocțiul de toamnă. În septembrie, situația este inversă.
Primăvara astronomică începe la echinocțiul de primăvară, în jurul datei de 20 martie, în emisfera nordică, când ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată. Datele exacte pot varia de la un an la altul din cauza înclinării axei Pământului și a mișcării sale pe orbită în jurul Soarelui.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fin-jumatate-de-tara-ninge-in-jumatate-e-primavara-meteorologii-accuweather-anunta-o-luna-martie-2026-bizara-in-romania.jpg)
FOTO – Caracter ilustrativ
Când sunt Floriile în 2026. Ce semnifică această sărbătoare și ce obiceiuri există