Între bulion și pasta de tomate există o diferență clară, însă puțini o cunosc și mulți fac confuzie între cele două preparate din roșii. Când ar trebui însă să folosești pasta de tomate și când bulionul? Fiecare dintre aceste două preparate au rolul lor bine stabilit în bucătărie.
Bulionul este, deci, un sos conservat, făcut din roșii fierte și strecurate. El are o consistență mai subțire decât pasta de tomate și se vinde de regulă în cutii sau sticle.
Spre deosebire de bulion, pasta de tomate este o pastă foarte groasă din roșii, mult mai concentrată decât bulionul. Are o aoromă ușor dulce, spre deosebire de bulion, care are un gust acid și puțin amar, pe final.
De cealaltă parte, bulionul este un sos făcut din roșii fierte și strecurate, nu este condimentat și are o consistență mai subțire decât pasta de tomate.
Chiar dacă ai cumpărat bulion în loc de paste de tomate sau invers, se poate înlocui cu succes un produs cu celălalt. Pentru a face un substitut pentru bulion, se amestecă un sfert de cană de pastă de tomate cu un sfert de cană de apă. Iar ca să faci un înlocuitor pentru pasta de tomate, se procedează astfel: pentru a obține o lingură de pastă de tomate, se folosesc 2 linguri de bulion amestecate cu un sfert de linguriță de zahăr și se elimină 2 linguri de alte lichide din rețetă.
Pasta de tomate se utilizează deci în cantități mici în rețete pentru a adăuga un gust savuros și complex la arome, precum și pentru a îngroșa sosurile, tocănițele sau mâncărurile. Deși bulionul și pasta de tomate au același ingredient principal, există diferențe notabile între cele două.
Bulionul este mult mai subțire ca pasta de tomate. Aceasta din urmă are și un gust mai bogat decât bulionul, datorită timpului lung de gătire. Astfel, orele petrecute la căldură scot la iveală arome mai intense, rezultând un produs care are un gust oarecum asemănător cu cel al unei roșii uscate.
În plus, pasta de tomate are nevoie de mai mult timp pentru a fi gătită. Ea este gătită de mai multe ori pentru a ajunge la consistența de pastă și la un sos mai gros, motiv pentru care se și numește pastă de tomate. De asemenea, sâmburii sunt îndepărtați în timpul procesului. Nu există aditivi, iar gustul este dat pur și simplu de propria sa forță de aroma și intensitate a roșiilor.
Rezultatul este o pastă cu o grosime care nu se întinde dacă pasta este scăpată pe o farfurie. Ea are și o consistență fermă, motiv pentru care o face o opțiune mai bună pentru răspândirea aromei sale decât bulionul.
Autorul recomandă:
Trucul pentru cel mai bun BULION / Rețeta recomandată de Radu Anton Roman. Este 100% românească!