Pentru oamenii de știință, anul 2025 a marcat un punct de cotitură în înțelegerea microplasticelor. Deși aceste particule minuscule de plastic sunt studiate de zeci de ani, abia recent cercetătorii au început să înțeleagă amploarea fenomenului și impactul direct asupra sănătății.
Microplasticele nu mai sunt doar o problemă de mediu, este concluzia pe care o trag cercetătorii.
Se regăsesc în alimente, în apă și, potrivit unor studii recente, chiar în organe vitale. De altfel, Washington Post a publicat principalele concluzii ale cercetărilor apărute în 2025, iar rezultatele sunt îngrijorătoare – au fost descoperit microplastice în testicule, ficat, rinichi, placentă și chiar în primele scaune ale nou-născuților.
Mai nou, microplasticele au devenit obiectul unor cercetări aprofundate asupra creierului uman.
O echipă de la Universitatea din New Mexico a analizat probe de creier prelevate de la persoane decedate pentru a verifica dacă aceste particule pot traversa bariera hematoencefalică. Concluzia lor: microplasticele nu doar că pătrund în creier, ci se acumulează acolo în timp.
Ca element nou, probele provenite de la persoane decedate în 2024 conțineau cantități semnificativ mai mari de microplastice decât studiate în 2016 sau în anii ’90.
Reultatele studiului indică faptul că microplasticele ar putea reprezenta aproximativ 0,5% din greutatea creierului uman, echivalentul a circa șapte grame; vorbim, practic, de greutatea unei linguri de plastic.
Există, totuși, și experți care spun că anumite structuri grase ale creierului pot fi confundate cu microplasticele, de aceea descoperirile americanilor trebuie interpretate cu prudență.
Chiar dacă oamenii de știință sunt abia la început cu studiul microplasticelor, ei au început să facă legături cu diferite afecțiuni grave.
Cercetătorii de la Universitatea Rhode Island au arătat că șoarecii cu predispoziție genetică pentru Alzheimer, expuși la particule fine de polistiren, au dezvoltat probleme de memorie similare stadiilor timpurii ale bolii. Pe când animalele care nu au fost expuse la microplastice nu au prezentat aceleași simptome.
În acest studiu, pacienții diagnosticați cu demență aveau de trei până la cinci ori mai multe microplastice în creier decât cei fără această afecțiune.
Există și indicii privind o legătură între microplastice și bolile cardiovasculare. Un studiu italian din 2024 a constatat că persoanele cu microplastice într-o arteră-cheie erau mai predispuse să sufere un atac de cord, un accident vascular cerebral sau să moară în următorii trei ani.
Microplasticele au fost descoperite într-o gamă largă de alimente și băuturi. Analize recente au detectat aceste particule în cafea, ceai, apă îmbuteliată, sucuri și băuturi energizante, în fructe, legume, carne, pește și alimente ultraprocesate.
Căldura este unul dintre principalii factori de risc. De exemplu, recipientele din plastic pot elibera mai multe particule atunci când intră în contact cu lichide fierbinți sau când sunt încălzite în cuptorul cu microunde. De asemenea, alimentele ultraprocesate conțin concentrații mai mari de microplastice, din cauza etapelor multiple de procesare și ambalare.
„Dacă 2025 ne-a învățat ceva este că avem nevoie de date precise, metode analitice standardizate și cercetări de înaltă calitate pentru a fundamenta luarea deciziilor”, a declarat Kimberly Wise White, vicepreședinte pentru afaceri științifice și de reglementare la American Chemistry Council, un grup de lobby al companiilor chimice.
Lumea a produs 450 de milioane de tone de plastic în 2025, iar acest număr este de așteptat să crească.
RECOMANDAREA AUTORULUI: