UPDATE | CCR a admis în unanimitate că este conflict de natură constituțională, dar Parlamentul trebuie să dezbată moțiunea de cenzură a USR PLUS și AUR

Judecătorii Curții Constituționale au decis în unanimitate, în ședința de marți, că există un conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, astfel încât sesizarea premierului Florin Cîțu a fost admisă, potrivit surselor Gândul. În schimb, aceiași judecători spun că semnăturile pe moțiunea depusă de USR PLUS și AUR sunt valide, ceea ce înseamnă că moțiunea poate fi dezbătută și votată.

UPDATE: Curtea Constituțională a admis sesizarea Guvernului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern și a explicat de ce Parlamentul trebuie să dezbată totuți moțiunea de cenzură a USR PLUS și AUR.

ENERGIE Experții din cadrul Forțelor Navale Române intervin pe Dunăre pentru menținerea în funcțiune al celui de-al doilea reactor de la Cernavodă

20:38

FLASH NEWS Zelenski a apelat la ajutorul lui Elon Musk după ce Trump a refuzat să trimită Ucrainei 300 de rachete Patriot

20:32

”Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

1. A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului şi a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 – „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”.
2. Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale”, a anunțat CCR, într-un comunicat de presă.

Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare, însă Parlamentul a încălcat art.1 alin.(5) din Constituție, coroborat cu art. 94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum și art. 113 alin.(2) din Constituție.

”Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat.

Articolul 1, alineatul 5 din Constituție prevede că ”în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

”Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii”, potrivit prevederilor alineatului 2 al articolului 113 din Constituție.

În articolul 94 alineatul 1 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului scrie că ”moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii”.

Înaintea deciziei CCR, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a anunţat că social-democraţi vor depune marţi o moţiune de cenzură, indiferent de ce va stabili CCR în cazul moțiunii USR PLUS și AUR.

Știre inițială: Curtea Constituţională a României discută marţi sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR.

Pe 29 septembrie, cu o zi mai târziu, se va discuta sesizarea făcuta de președintele senatului, Anca Dragu.

Premierul Cîțu susține că semnăturile inițiatorilor moțiunii nu au fost strânse cu respectarea legii (au fost transmise electronic, scanate etc), iar comunicarea moțiunii de la Parlament către guvern a fost făcută prea târziu.

Luni, după câștigarea mandatului de președinte al PNL, Florin Cîțu reiterează faptul că, dacă CCR îi va da dreptate, atunci președinții Senatului și Camerei Deputaților ar trebui să demisioneze.

„Am depus acel punct de vedere cu privire la un conflict juridic, rămân la opinia mea: dacă cei de la Curte ne dau dreptate, președinții celor două Camere ar trebui să plece acasă, pentru că au susținut o procedură viciată de a da jos un guvern, Guvernul României, într-o situație complicată. Mai mult, aș vrea să văd cum cei de la USR vor explica cum ei, care sunt cei care întotdeauna ne spun de justiție și că trebuie să respectăm legile, ar fi susținut o procedură viciată.”, a declarat premierul.

Sesizarea la CCR a fost făcută de Guvern, semnată de premierul Cîțu, cu privire la un posibil conflict juridic între Parlament şi Guvern generat în urma nerespectării procedurilor în cazul moţiunii de cenzură depuse de foștii parteneri de la USR PLUS, cu sprijinul celor de la AUR.

După ce parlamentarii din echipa lui Florin Cîțu au boicotat ședințele în care ar fi trebuit stabilit calendarul moțiunii, președintele PNL, Ludovic Orban, a hotărât deblocarea demersurilor, informând Guvernul cu privire la moțiunea depusă împotriva sa.

În sesizarea la CCR, Guvernul reclamă în primul rând acțiunile liderului PNL, Ludovic Orban. Florin Cîțu a declarat că dacă CCR îi va da dreptate va cere demisia actualului său contracandidat din funcția de președinte al Camerei Deputaților.