Ce superstiții sunt de Înălțarea Sfintei Cruci. 14 septembrie, ziua când „pământul se închide”

În data de 14 septembrie creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Popular, i se mai spune și Ziua Crucii, iar neoficial reprezintă data la care începe toamna în România.

În tradiția populară se crede că de Ziua Crucii se închide pământul, care va ascunde în măruntaiele sale toate insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.

Iar pe la sate, bătrânii încă mai cred că, de Ziua Crucii, şerpii se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea bolilor.

FLASH NEWS Trump vrea să desemneze „Palestine Action” drept organizație teroristă global

21:42

MARIUS TUCĂ SHOW Generalul Silviu Predoiu susține că Oana Țoiu a fost „inconștientă” atunci când a declarat că România e gata să răspundă militar Rusiei

21:31

Obiceiuri bisericești de Înălțarea Sfintei Cruci

„Pe 14 septembrie există obiceiul ca la biserică preotul să sfinţească busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul, considerate plante magice. Acestea sunt păstrate de credincioşi în casă, sunt puse la icoane şi îi apără de diverse boli. Mai mult decât atât, la sate acestea veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ogradă”, spune părintele Paul Tudorache, preot paroh la Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.

„Cele două sărbători plasate în preajma echinocţiilor de primăvară (Alexii) şi de toamnă (Ziua Crucii) împărţeau calendarul popular în două anotimpuri de şase luni: vara (17 martie-14 septembrie) şi iarna (14 septembrie-17 martie). La Ziua Crucii florile se plâng una alteia că se usucă, iar cele care înfloresc după această dată, în special brânduşa de toamnă şi fragii sunt „necurate“ şi aparţin morţilor. În sudul ţării începe culesul viilor şi bătutul nucilor”, notează Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.

Sfințirea viei de Ziua Crucii

Popular, Înălțarea Sfintei Cruci se mai numește și Cârstovul Viilor.

În această zi preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin pentru ca şi anul următor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Una dintre superstiții este ca strugurii din ultima tufă de vie să nu fie culeşi de Ziua Crucii, ci trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului. De aceea și se și spune „strugurii lui Dumnezeu”. În zilele culesului de vie, pe înserate, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică.

Evenimente marcate de Ziua Crucii

Teologii arată că azi, 14 septembrie, sunt două evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos şi Sfinţirea bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.

Conform datelor istorice, Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos pe Muntele Golgota de către episcopul Macarie al Ierusalimului a avut loc în ziua de 14 septembrie, anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii arată că au luat parte numeroşi episcopi şi foarte mulţi credincioşi, iar Macarie al Ierusalimului a dorit ca toţi cei prezenţi să vadă Cinstita Cruce.