Comisia Europeană, strategie radicală în contextul războiului din Ucraina. Care este planul de reducere a dependenței energetice a Europei față de Rusia. Ursula von der Leyen: „Nu ne putem baza pe un furnizor care ne amenință în mod explicit”

Războiul din Ucraina, dincolo de tragedia umană, a deschis Cutia Pandorei în ceea ce privește dependența unor țări  față de petrolul, cărbunele și gazele rusești. Valdis Dombrovskis – comisar european pentru Comerț – a precizat  că, în acest context,  statele din Uniunea Europeană și-ar putea modifica planurile naționale de redresare economică în contextul crizei energetice determinate de războiul din Ucraina. În schimb, modificările în PNRR-uri nu vor fi posibile și la alte capitole.

Accelerarea tranziției energetice spre energia verde

Mai exact, Comisia Europeană ar fi de acord să dea undă verde privind modificarea PNRR-ului (n.r. – Planului Național Penttru Redresare și Reziliență), pentru țările aflate într-o astfel de situație. Comisarul european pentru Comerț a explicat că statele europene au suferit un impact major din cauza prețurilor la energie și că această criză energetică provocată de conflict arată că în Uniunea Europeană este necesară accelerarea tranziției energetice spre energia verde.

Valdis Dombrovskis – comisar european pentru Comerț: „Comisia Europeană pregătește ceea ce numim REPowerEU”

„Avem încă o serie de fonduri neutilizate, așa cum știți sunt peste 200 de miliarde de euro din împrumuturile Facilității de Recuperare și Reziliență, analizăm ce resurse suplimentare putem identifica. 

Și, într-adevăr, statele membre au posibilitatea de a revizui planurile naționale, pentru a pune mai mult accentul pe această tranziție energetică, iar planul REPowerEU va oferi îndrumările necesare cum se poate face exact acest lucru”, a declarat acesta într-un interviu exclusiv pentru Digi24.

Mai mult, într-un document care ar urma să fie adoptat miercuri, Comisia Europeană îndeamnă statele membre UE să-și intensifice pregătirile pentru „o întreruperea completă a aprovizionării cu gaze rusești”, luând în considerare măsuri de urgență, cum ar fi un plafon temporar la prețurile gazelor, scrie Euractiv.

Ce spune Ursula von der Leyen, președintele Comisiei, despre acest subiect

„Trebuie să devenim independenți de petrolul, cărbunele și gazele rusești. Pur și simplu, nu ne putem baza pe un furnizor care ne amenință în mod explicit. Trebuie să acționăm acum pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, pentru a diversifica aprovizionarea cu gaze pentru iarna viitoare și pentru a accelera tranziția către energie curată.

Cu cât trecem mai repede la surse regenerabile și hidrogen, combinate cu mai multă eficiență energetică, cu atât mai repede vom fi cu adevărat independenți și vom stăpâni sistemul nostru energetic. Voi discuta ideile Comisiei cu liderii europeni la Versailles în cursul acestei săptămâni, apoi voi lucra pentru a le implementa rapid împreună cu echipa mea”

REPowerEU – eliminarea dependenței noastre de gazul rusesc înainte de 2030

„Eliminarea treptată a dependenței noastre de combustibilii fosili din Rusia se poate face cu mult înainte de 2030. Pentru a face acest lucru, Comisia propune să dezvolte un plan REPowerEU care va crește rezistența sistemului energetic la nivelul UE pe doi piloni: diversificarea aprovizionării cu gaze, prin importuri mai mari de gaze naturale lichefiate (GNL) și conducte de la furnizori non-ruși și volume mai mari de producție și importuri de biometan și hidrogen regenerabil;

și, prin reducerea mai rapidă a utilizării combustibililor fosili în casele, clădirile, industriei și sistemul energetic nostru, prin creșterea eficienței energetice, creșterea surselor regenerabile și electrificarea și abordând blocajele infrastructurii.

Implementarea completă a propunerilor Comisiei „Fit for 55” ar reduce deja consumul nostru anual de gaze fosile cu 30%, echivalentul a 100 de miliarde de metri cubi (bcm), până în 2030. Cu măsurile din planul REPowerEU, am putea elimina treptat cel puțin 155 bcm de gaze fosili utilizate, ceea ce este echivalent cu volumul importat din Rusia în 2021.

Aproape două treimi din această reducere poate fi realizată într-un an, punând capăt dependenței excesive a UE de un singur furnizor. Comisia își propune să colaboreze cu statele membre pentru a identifica proiectele cele mai potrivite pentru a îndeplini aceste obiective, bazându-se pe munca extinsă deja realizată cu privire la planurile naționale de redresare și reziliență”, se precizează în informarea Comisiei Europene.

Critici la adresa Rusiei: „A folosit gazul cainstrument de șantaj”

Reamintim că Rusia a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, pe motiv că cele două țări nu au plătit în ruble pentru livrarea combustibilului. Comisia Europeană a descris decizia de a opri livrările drept o tentativă de „șantaj” și a spus că coordonează un răspuns între statele membre UE.

Oprirea unilaterală a livrărilor de gaze către clienții din Europa este „încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj”, arată președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o reacție la anunțul Gazprom.

Prețul gazelor naturale în Europa a crescut brusc după ce Rusia a oprit livrările către Polonia și Bulgaria, accentuând astfel și mai mult tensiunile în regiune. După anunțul producătorului și distribuitorului de gaze din Rusia, cotațiile futures din Olanda s-au mărit cu 24% până la valoarea de 127,50 de euro pe MWh-oră, cel mai mare nivel din 1 aprilie.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept „neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.

Aceasta este prima întrerupere către Europa de când disputele privind prețul gazelor dintre Rusia și Ucraina în 2006 și 2009 au dus la întreruperi în continuarea aprovizionării către statele europene.

Marius Budăi, despre  modificarea PNRR-ului României pe partea de pensii

Coaliţia de guvernare vrea ca PNRR-ul României să poată fi modificat şi în ceea ce priveşte pensiile în aşa fel încât să fie posibile noi majorări.

La sfârşitul lunii aprilie, Ministrul Muncii, Marius Budăi, a făcut noi dezvăluiri privind blocajul de la pensii, care a apărut după renegocierea PNNR. Documentul asumat de România impune țării noastre să facă reforma pensiilor, acestea urmând să fie un procent fix de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB).

Marius Budăi a declarat că reforma pensiilor cuprinsă în PNRR nu-şi avea locul, precizând că la finalul anului va fi gata noua lege a pensiilor, care va debloca totul.

„Suntem într-un blocaj, pentru că aceasta reforma a pensiilor cuprinsa in PNRR nu-şi avea locul. Nu ne blocam aici, mergem mai departe cu legea veche. După ce o vom imbunatati, daca este cazul, vom avea legea şi vom debloca totul. Vrem sa finalizăm noua lege a pensiilor pana la finalul anului acesta.

Am continuat introducerea dosarelor in sistemul public de pensii şi avem peste 2,4 milioane de dosare introduse în sistemul electronic de pensii. Astfel, în momentul în care avem etapa finala a reformei asumată in PNRR, dar nu asa cum a fost asumată ci schimbată, eu nu voi semna o reformă care să sărăcească românii, să nu mai pierdem timp cu introducerea dosarelor intr-un format care sa ne permită recalcularea si sa trecem la treaba, sa rezolvam inechitățile din sistem”, a declarat ministrul la România Tv.