Consecinţele războiului din Ucraina asupra României: 159 de mine descoperite,129 de drone căzute, 11 drone distruse şi niciun responsabil

Drona care a explodat pe 5 iunie 2026  în Portul Constanţa a dus la convocarea unei comisii de audiere, la Senat, pe 25 august, care să răspundă la 6 întrebări importante referitor la acest incident de securitate asupra căruia România nu a primit nici astăzi un răspuns concret din partea Ucrainei.

La întâlnire, sunt prezenţi reprezentanţi ai Forţelor Navale Române, din  cadrul MApN, SRI, ISU, STS, MAI, DGPI, Ministerul Afacerilor Externe, reprezentanţi ai Portului Constanţa etc.

Marii absenţi ai întâlnirii au fost chiar ministrul Apărării, Radu Miruţă, precum şi ministrul de Externe, Oana Ţoiu, care şi-au trimis reprezentanţi în comisia de audiere.

FLASH NEWS Protest și la Cluj, pentru susținerea lui Călin Georgescu. Câteva sute de oameni au ieșit în stradă, purtând drapelul țării și înălțând o rugăciune

23:01

VIDEO Clipe de coșmar în sectorul 6 al Capitalei. Un copac s-a prăbușit peste trei mașini și un motociclist. Bărbatul a fost transportat de urgență la spital

22:55

UPDATE Niciun reprezentant al instituţiilor de forţă, prezent la discuţie, nu a fost capabil să răspundă la întrebarea care a fost rostită de mai mulţi dintre senatorii prezenţi şi anume cine a coordonat acţiunea din 5 iunie.

UPDATE Senatorul liberal Nicoleta Pauliuc a subliniat că există posibilitatea înfiinţării unui Centru Naţional de Luptă Împotriva Dronelor, dacă situaţia o impune. Potrivit parlamentarului, România, în momentul de faţă, cheltuieşte câteva sute dde mii de euro pentru doborârea unei drone.

Senatoarea Pauliuc le-a mai cerut celor prezenţi să solicite dacă este nevoie de modificări legislative care să le permită să îşi îndeplinească misiunile.

În acest context, în 10 zile de la încheierea acestei şedinţe, sunt aşteptate sugestii  de modificări legislative care vor ajunge pe masa Comisiei de Apărare pentru a fi introduse în parcursul legislativ. De asemenea, le-a mai fost solicitat celor prezenţi să spună dacă este cazul să fie declanşată o campanie de pregătire a populaţiei.

UPDATE Senatorul AUR, Ciprian Titi Stoica a reproşat reprezentanţilor instituţiilor de forţă ale statului, prezenţi în Comisia de Apărare, că nu au protocoale de colaborare inter-instituţionale şi nimeni nu poate răspunde concret cui aparţine drona. De asemenea, senatorul a solicitat celor la Ministerul Afacerilor de Externe să spună de ce nu a fost convocat ambasadorul Ucrainei în urma acelui incident.

„Cât din acest rezultat s-a datorat sistemului şi cât s-a datorat norocului. Un stat serios nu-şi poate construi apărarea pe noroc”. Nu căutăm vinovaţi, căutăm acele goluri”, spune preşedintele comisiei de Apărare, Nicoleta Pauliuc.

Întrebările la care trebuie să răspundă această comisie sunt cele enunţate de senatorul Nicoleta Pauliuc la începutul întâlnirii:

1. Cine depistează?
2. Cine are ochii şi unde nu are ochii  statul român, în aer, pe apă şi sub apă?
3. Cine identifică şi cine clasifică;  spună în minutul doi dacă este o dronă rusească, ucraineană în derivă?
4. Cine coordonează?
5. Cine urmăreşte şi cine distruge?
6. Cine comunică cu cetăţeanul, cu mass-media?

Măsurile luate de România după explozia dronei din Portul Constanţa

Viceamiral Mihai Panait, Ministerul Apărării Naţionale, a prezentat situaţia de la nivelul Forţelor Navale Române.

„Ne aflăm în proximitatea unui război în desfăşurare şi până acum avem 159 de mine derivante descoperite de Forţele Navale Române , 129 de drone sau fragmente de drone căzute în zona de responsabilitate pe teritoriul României, Delta Dunării, sau suprafaţa lagunară sau Marea Neagră, 11 drone distruse sau explodate în zona de responsabilitate română. În Marea Neagră şi în Marea Azov avem un număr de 445 de nave militare sau comerciale distruse sau lovite, dintre acestea, 41 militare şi comerciale sunt scufundate”. 

În cele 11 drone neutralizate se află şi aceea de la Constanţa, spune viceamiralul Panait. Acesta a dat citire măsurilor pe care statul român le-a luat pentru prevenirea altor incidente similare.

Astfel, au fost înlocuite 7 camere cronooptice şi infraroşu, s-au suplimentat camerele în posturile de observare, s-au suplimentat camerele pe posturile de observare Mangalia şi Constanţa, s-au intensifcat patrulările, s-au demarat procedurile de schimbare a specificaţiilor tehnice de achiziţie pentru  echipamente pentru identificarea acestor drone de suprafaţă, mai spune viceamiralul Panait.

De asemenea, s-a făcut solicitare către partenerii NATO, flota a VI-a,  flota franceză din Marea Mediterană şi flota turcească pentru suplimentarea patrulărilor cu avioane maritime de recunoaştere în zonă.