Consiliul director BNR se reunește într-o ședință. Specialist în economie: ROMÂNIA, mai afectată de turbulențele economice globale

Actualele turbulențe economice, la nivel global, de teama unei viitoare recesiuni în SUA, au un impact mai puternic asupra României, în comparație cu celelalte state, susține Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank. Peste două zile, consiliul director al Băncii Naționale Române (BNR) urmează să se reunească într-o ședință de politică monetară. 

Intrările de capital sunt esențiale pentru procesul de finanțarea al deficitului bugetar din România. O eventuală retragere al capitalurilor către piețe mai sigure ar putea genera o criză, spun experții, potrivit HotNews.ro.

VIDEO Hotel din Mamaia, închis de Protecția Consumatorilor. Tarife de până la 2.000 de lei pe noapte și mai multe deficiențe constatate

11:51

CONTROVERSĂ Numirea lui Claudiu Năsui în Guvernul Republicii Moldova stârnește controverse la Chișinău: „Ați vrut Milei? Poftim unul de la București”

11:33

Ceea ce ar fi cel mai benefic pentru România ar fi un angajament credibil de reducere a deficitului bugetar. Unul dintre elementele care sunt în favoarea acestui demers este stabilitatea cursului de schimb, fapt observat și apreciat de investitori.

„Trebuie să fim îngrijorați (din cauza turbulențelor din piețele globale- n.red), dar nu panicați. Pentru România, partea proastă a unor astfel de episoade de turbulențe pe piețele financiare este că suntem destul de expuși în special prin prisma dependenței relativ ridicate de intrările de capital pentru finanțarea deficitului bugetar. O eventuală fugă a capitalurilor către piețe mai sigure ne-ar putea lăsa descoperiți pe termen scurt”, a declarat pentru HotNews.ro Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank.

Specialistul a precizat că stabilitatea cursului de schimb este observată și în general apreciată de investitorii de portofoliu, ca și dobânzile ceva mai mari pe care le plătește România și, de asemenea, umbrela (și banii) UE etc

„Un angajament credibil de reducere a deficitului bugetar ne-ar ajuta probabil cel mai mult”, explică Tătaru

Valentin Tătaru a mai adăugat că BNR va menține miercuri dobânda de politică monetară la 6.75%.

„Totuși, având în vedere că noul raport asupra inflației care va fi aprobat în cadrul ședinței va conține probabil o prognoză mai optimistă cu privire la traiectoria inflației, o scădere a dobânzii nu ar fi deloc surprinzătoare. Înclinăm însă a crede că Banca Națională va urma o conduită prudentă și va mai aștepta cu scăderea dobânzilor, din mai multe motive:

-inflația serviciilor este în continuare foarte mare (peste 8.0%) iar presiunile salariale se vor menține ridicate

– consumul privat a accelerat puternic anul acesta

-băncile centrale din piețele dezvoltate (FED, BCE) dar și din regiune (în special din Polonia) nu dau semne clare cu privire la reducerea dobânzilor

-execuția bugetară arată că deficitul bugetar prognozat de 5,0% din PIB pentru 2024 va fi aproape sigur depășit nu doar marginal ci probabil cu mai mult de un punct procentual (prognoza noastră este de 7% din PIB pentru deficitul bugetar in 2024)

-recentele tensiuni din Orientul Mijlociu și potențialul impact al acestora asupra prețurilor petrolului și în general asupra fluxurilor de capital”, mai spune economistul șef al ING Bank.

„Având în vedere deficitele gemene, România este expusă la turbulențele piețelor mai mult decât celelalte țări din regiune
BCR se așteaptă la o reducere a ratei cheie cu 25 puncte de bază, la 6.50%.” a declarat Ciprian Dascălu- BCR.

„Pe plan intern, nu s-a schimbat nimic fundamental de la ședinta anterioară care sa determine oprirea ciclului de reducere a ratei dobânzii. Pe plan extern, piețele includ în pret scăderi mai acentuate de rată a dobânzii de catre BCE si Fed față de acum o lună în urmă. Decizia BNR a ratei din 7 august va fi probabil o decizie strânsă”, explică Dascălu pentru HotNews.ro.

În procesul-verbal al reuniunii anterioare pentru stabilirea ratelor din 5 iulie, BNR nu a lăsat prea multe indicii despre ce decizie va lua, cu excepția faptului că „scăderea ratei anuale a inflației în perioada recentă, dar și incertitudinea încă ridicată în jurul evoluțiilor pe un orizont de timp mai lung a justificat o scădere prudentă a ratei de politică monetară”.

Informațiile oficiale indică faptul că de la ședința anterioară a BNR, inflația a scăzut în continuare cu 0,2 puncte procentuale, până la 4,9% a/a.

„Inflația din iulie, care urmează să fie publicată pe 12 august, este probabil să crească pentru scurt timp la 5,2% a/a, în principal din cauza creșterii accizelor la combustibil, deși aceasta a fost inclusă în ipotezele de prognoză ale BNR, reluând ulterior traiectoria descendentă”, mai arată economistul-șef al BCR.

„Astfel, nimic nu s-a schimbat cu adevărat pe frontul inflației de la întâlnirea anterioară a băncii centrale pentru a opri ciclul de reducere a ratelor. Prin urmare, ne așteptăm ca BNR să ofere încă o dată cu 25 pb la 6,50%. Vedem o probabilitate de 30% pentru o decizie de menținere a dobânzii, deoarece politica fiscală prezintă riscuri semnificative pentru procesul de dezinflație”, a mai adăugat Dascălu.

Piața mizează pe trei reduceri de dobândă de câte 25 pb de la BCE și 125 pb de relaxare ale Fed până la sfârșitul anului. Ne așteptăm ca BNR să urmărească îndeaproape deciziile BCE. Mai sunt trei întâlniri de politică monetară ale BNR programate pentru acest an.

Estimăm inflația la 4,0% a/a până la sfârșitul anului 2024 și 3,7% a/a până la sfârșitul anului 2025, conchid oficialii BCR.

Ionuț Lianu, CEC Bank: Pentru noi, cel mai important în mod direct este ce se întâmplă cu zona euro. Dar nici aici lucrurile nu merg strălucit

„Evident că o încetinire a economiei SUA (sau chiar o recesiune) înseamnă vești proaste pentru Europa și pentru România. Pentru noi, având în vedere structura schimburilor comerciale, cel mai important în mod direct este ce se întâmplă cu zona euro, însă nici aici lucrurile nu merg strălucit de câteva trimestre. Totuși, chiar și în aceste condiții economia României a reușit să crească, e adevărat că doar pe baza a două motoare: consumul intern și investițiile în infrastructură. Cu un an agricol slab și industria pe minus, ritmul de creștere al economiei nu poate fi decât unul moderat”, spune și Ionuț Lianu, Ofiter Sef Management Active si Pasive la CEC Bank.

Cât despre decizia BNR, direcția de scădere a dobânzilor în lume este una destul de clară la acest moment, atât BNR cât și ECB au început deja tăierile, iar Fed se pregătește.

„De obicei, modificările dobânzilor de politică monetară nu sunt evenimente singulare, atât scăderile cât și creșterile se întâmplă în pași succesivi, prin urmare așteptăm noi scăderi în trimestrele următoare. Față de nivelurile actuale ale dobânzilor de politică monetară și având în vedere și ultimele date macroeconomice, putem spune că atât în Europa (inclusiv România) cât și în SUA există în spațiu pentru reduceri, însă fiecare banca centrală va calibra viteza de la o lună la alta“. Este foarte greu de anticipat ce se întâmplă de la o luna la altă, ne concentrăm pe evoluții trimestriale mai degrabă”, explică Lianu.