„Jocurile de război” ale lui Putin. „În timpul ZAPAD 2025, Rusia va simula un conflict la scară largă cu NATO, în nord-estul Europei”

Europa încearcă să se pregătească pentru un nedorit conflict cu Rusia lui Vladimir Putin, precedentul „Ucraina” fiind considerat de strategii militari nu numai periculos, dar și fundamental în restructurarea unei arhitecturi de securitate pe bătrânul continent. Sunt mulți pași care trebuie făcuți, în cazul în care europenii doresc să descurajeze ambițiile liderului de la Kremlin, iar flancul nord-estic al NATO este esențial.

Eitvydas Bajarūnas – diplomat, fost ambasador al Lituaniei în Marea Britanie, Rusia și Suedia – notează într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA) că țările din nord-estul Europei se află în prima linie a scenariului prin care Rusia poate fi blocată.

Grupul Nord-Baltic 8 (NB8) – Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia – se află în centrul apărării europene, scrie Eitvydas Bajarūnas, funcționează ca o „inimă”, dar există și vulnerabilități care nu pot fi trecute cu vederea.

ACTUALITATE Gigi Nețoiu: „Regimurile sunt ciclice. Acest regim a expirat”

09:30

METEO Județul aflat sub Cod Roșu de vânt. Temperaturile vor fi peste normalul perioadei în restul țării

09:21

„Rusia continuă să-și amenințe vecinii prin exerciții la scară largă”

NB8 a cooperat în domeniul apărării de zeci de ani, iar eforturile inițiale s-au concentrat pe pași practici, cum ar fi pregătirea comună, logistica și apărarea cibernetică.

„Asta a funcționat într-o lume stabilă”, avertizează Eitvydas Bajarūnas.

„Dar, după ce Rusia lui Putin a anexat Crimeea, în anul 2014, mediul strategic s-a schimbat radical.

Finlanda și Suedia și-au încheiat neutralitatea de lungă durată și s-au alăturat NATO în anul 2023, astfel încât, pentru prima dată, toate cele opt țări fac parte dintr-o singură alianță militară, creând un flanc nord-vest integrat și transformând regiunea într-o zonă de apărare coerentă.

Rusia continuă să-și amenințe vecinii prin exerciții la scară largă al căror scop principal este simularea unei invazii.

Exercițiul strategic Zapad 2025, programat pentru toamna acestui an (n.red. – luna septembrie; vor participa 13.000 de militari din Rusia și Belarus; după exercițiul Zapad 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO și va include, probabil, atacuri cibernetice, jocuri nucleare, plus o presiune uriașă peste  Marea Baltică și nordul Europei.

Nici amenințările hibride nu au încetat. Rusia blochează constant semnalele GPS  în nord, țintește infrastructura – precum cablurile submarine -, răspândește dezinformarea și folosește fluxurile de migrație ca formă de presiune”, scrie Eitvydas Bajarūnas în analiza sa.

„Europa trebuie să se pregătească pentru scenarii în care implicarea SUA lipsește”

Toate aceste amenințări au putut fi gestionate în timp ce SUA s-au aflat în spatele NATO.

Dar este clar că lucrurile se schimbă –un memoriu al Pentagonului, semnat de secretarul Apărării, Pete Hegseth, transmitea, în luna martie 2025, că „este puțin probabil ca SUA să ofere un sprijin substanțial, dacă este cazul, Europei în cazul progreselor militare ruse” -, deși umbrela nucleară va rămâne în vigoare.

„Capacitățile critice – apărare aeriană, informații și logistică – depind încă în mare măsură de activele SUA, dar Europa trebuie să se pregătească pentru scenarii în care implicarea SUA lipsește sau este redusă substanțial.

• Cele trei state baltice – Estonia, Letonia, Lituania – au răspuns decisiv, angajându-se să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
• Finlanda și Suedia au tipare de apărare totală de lungă durată, care îmbină pregătirea militară cu cea civilă.
• Norvegia și Danemarca se concentrează mai mult pe pe protecția infrastructurii.

Țările baltice, influențate în principal de gândirea finlandeză, reintroduc recrutarea, investesc în apărarea civilă și construiesc bariere fizice.

Diferențele în modul în care este organizată apărarea ar putea împiedica eforturile transfrontaliere, dar percepția comună a amenințărilor conduce la o convergență tot mai mare”, continuă Eitvydas Bajarūnas.

„NATO poate opera acum pe uscat, pe mare și pe aer”

Aderarea Finlandei și a Suediei a redesenat harta de apărare a Europei de Nord. NATO poate opera acum pe uscat, pe mare și pe aer. Coridorul Suwałki ( sau „Breșa Suwałki”) — cândva o linie de salvare îngustă — este acum una dintre numeroasele rute de întărire.

Conform armatei SUA, aici se află una dintre cele mai sensibile zone din Europa. Este vorba despre fâșia de teren de cca. 100 km, care urmărește frontiera polono-lituaniană, între exclava rusească Kaliningrad și Belarus.

Foto – Wikipedia

Rusia și Belarusul acordă o importanță vitală acestei zone, în cazul unui conflict NATO-Rusia. Potrivit strategilor militari, o breșă în această zonă ar „rupe” Țările Baltice de restul țărilor NATO și, totodată, ar lega regiunea Kaliningrad de Belarus.

„Insula Gotland oferă Suediei controlul asupra căilor maritime-cheie, iar teritoriul finlandez leagă Marea Baltică de Atlantic, prin Norvegia.

Acest lucru aduce avantaje clare, dar și o expunere primejdioasă. Liniile de front mai lungi cresc nevoia de planificare coordonată și de mobilitate rapidă, iar NATO trebuie să fie pregătită să apere un spațiu operațional mult mai mare.

În 2014, NATO a adoptat noi planuri regionale de apărare pentru a ghida pregătirea operațională și răspunsul la o eventuală invazie.

Acest lucru a stabilit prezențe avansate, care de atunci au fost extinse.

• Germania conduce batalionul Enhanced Forward Presence (eFP) în Lituania, Canada face acest lucru în Letonia, unde Suedia contribuie acum și ea în mod substanțial, iar Marea Britanie în Estonia.
• Aliații operează, de asemenea, misiuni de poliție aeriană NATO în Lituania și Estonia.
• În prezent, există și forțe americane în Lituania și Estonia.

Cele opt state din NB8 ar trebui să se coordoneze îndeaproape cu toate aceste națiuni pentru a asigura o apărare completă și permanentă a granițelor naționale”, consideră Eitvydas Bajarūnas.

2024 – exerciții militare comune SUA – Suedia pe insula Gotland | Foto – Profimedia Images

„Țările baltice și nordice sunt cei mai puternici susținători ai Ucrainei”

Ambițiile în evoluție ale UE în materie de apărare oferă, de asemenea, noi oportunități. Cartea albă privind apărarea europeană și ReArm Europe sunt semne ale unei abordări mai serioase.

„Finanțarea UE ar putea ajuta la eliminarea decalajelor regionale în materie de mobilitate, apărare aeriană și muniție, dar ar putea sprijini și industriile regionale de apărare.

Așa-numitul grup NB8 trebuie, de asemenea, să joace un rol activ în modelarea agendei de apărare a UE, asigurându-se că instrumentele europene completează, mai degrabă decât înlocuiesc, eforturile NATO.

Necesitatea unei cooperări regionale profunde crește rapid. Formatul NB8 sprijină cooperarea practică în domeniul apărării, în timp ce Forța expediționară comună (JEF), condusă de Regatul Unit, oferă un instrument militar pentru desfășurare rapidă în Marea Baltică și în nord-estul Europei.

• Cooperarea regională în domeniul apărării beneficiază și de formatul comun NORDEFCO (n.red. – Nordic Defence Cooperation – o colaborare între țările nordice în domeniul apărării; cei cinci membri sunt Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia).
• Țările baltice și nordice sunt cei mai puternici susținători ai Ucrainei – primii șase furnizori de ajutor, în funcție de PIB, fac parte din NB8 și înțeleg că, dacă Ucraina cade, balanța de putere din regiune se prăbușește.
• Toate țările membre NB8 au semnat acorduri de securitate pe termen lung cu Kievul, angajându-se să acorde ajutor militar, sprijin economic și sprijin politic.

Statele nordice sunt lider în ceea ce privește ajutorul pentru apărarea aeriană a Ucrainei și pentru artilerie în timp ce Norvegia (care a decis în martie să dubleze ajutorul Ucrainei la 7,8 miliarde de dolari pentru 2025) investește veniturile din petrol în industria de apărare a Ucrainei”, explică Eitvydas Bajarūnas.

Avion F-18 al Forțelor Aeriene ale Finlandei, în timpul exercițiilor The Arctic Fighter Meet | Foto – Profimedia Images

„Regiunea de nord-est a Europei nu mai este punctul slab al NATO”

Europa de Nord se confruntă acum cu cele mai serioase provocări de securitate dintr-o generație, avertizează Eitvydas Bajarūnas.

Țările NB8 trebuie să accepte acest lucru și să identifice exact cum vor răspunde unei astfelde provocări.

„Imperativele-cheie sunt următoarele:

• Menținerea angajamentelor NATO față de regiune.
• Dar, dacă unitatea transatlantică se estompează sau se destramă, trebuie dezvoltată capacitatea de a acționa doar la nivel european.
• Trebuie investit în apărare și în rezistență, în general – militară, civilă și la nivelul întregii societăți.
• Consolidarea industriei de apărare, asigurarea mobilitatății și a lanțurilor de aprovizionare.
• Aprofundarea cooperării cu și între NB8, NORDEFCO și JEF, împreună cu alți jucători-cheie precum Germania și Polonia.
• Sprijin militar și politic pentru Ucrainei.

Regiunea de nord-est a Europei nu mai este punctul slab al NATO, ci devine una dintre cele mai rezistente zone ale sale.

Dar asta nu este suficient. Maturitatea strategică este imperativul acestui moment istoric”, încheie Eitvydas Bajarūnas.

Citește și:

Obsesiile lui Putin. Soldații Kremlinului mor pe frontul din Ucraina, liderul pune PRESIUNE pe rusoaice. „Politici iraționale”  

Alegerile din Europa de Est, „amprenta” Moscovei și planurile lui Putin. „Instalarea de oligarhi pro-Rusia, corupție și guverne MARIONETE”

5 miliarde $ pentru mașina de război a lui Putin. Peste 11.000 de companii OCCIDENTALE continuă să opereze în Rusia, după invadarea Ucrainei