Cum pot evita companiile cu probleme intrarea în insolvență. Noua lege aprobată de Guvern aduce noi măsuri pentru a evita presiunea creditorilor și executarea silită

Companiile aflate în dificultate financiară vor putea evita intrarea în insolvență și, implicit, stigmatul eșecului, prin accesarea unor mecanisme îmbunătățite de restructurare și avertizare timpurie, care se regăsesc într-un proiect de lege – ce transpune o directivă europeană – elaborat de specialiștii Ministerului Justiției, pus în dezbatere publică de anul trecut și adoptat de Guvern în ședința de joi. Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie să treacă prin procedura parlamentară, apoi să fie promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.

 Guvernul a adoptat Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care transpune în dreptul românesc Directiva (UE) 2019/1023 privind restructurarea și insolvența. Astfel, companiile românești sunt cu un pas legislativ mai aproape să aibă acces la cadre de restructurare îmbunătățite și la instrumente de avertizare timpurie, spun reprezentanții Ministerului Justiției (MJ).

Gândul de Vreme În ce zone se întorc ploile și unde vor fi 24 de grade. ANM, informații de ultimă oră pentru Gândul

10:32

POLITICĂ Ministrul Economiei vrea să schimbe procedura de insolvență pentru persoanele fizice

10:21

Aceasta este instituția care a elaborat și a pus în dezbatere publică, încă din luna aprilie a anului trecut, un prim proiect de act normativ, pentru care a solicitat contribuța tuturor actorilor din piață vizați. Propunerile de modificare a legii insolvenței au fost detaliate și analizate la acea vreme, la GÂNDUL FINANCIAR, de reprezentați ai Ministerului Justiției și specialiști în insolvență.

Cum a evoluat numărul insolvențelor

Numărul de insolvențe din 2020, când chiar a scăzut față de 2019, nu arată situația reală de pe piață, explica Teodora Stoian, consilier în cadrul MJ. În primul an al pandemiei, 5.694 de profesioniști au intrat în insolvență, cu 13% mai puțini decât în 2019 (6.524).

Această situație este prezentată și în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, elaborat pe parcursul primului an pandemic: „Anul 2020, pe fondul situației epidemiologice la nivel mondial, a adus însă o schimbare importantă în percepția și reacțiile companiilor, constatându-se că societățile  românești aleg tot mai mult să acceseze mecanisme de prevenție, precum concordatul preventiv sau facilități fiscale disponibile pentru restructurarea obligațiilor bugetare”.

Potrivit sursei citate, piața de restructurare din România face pași spre maturizare: în 2020, valoarea activelor imobilizate ale companiilor care au accesat concordatul preventiv a crescut la peste 1 mld. euro, de la 15 mil. euro în 2019, și reprezintă peste 71% din valoarea totală a activelor companiilor intrate în insolvență și restructurare anul trecut. Totodată, cifra de afaceri cumulată a companiilor cu impact în economie care au accesat concordatul preventiv atinge aproape două treimi din valoarea companiilor care au accesat insolvența și restructurarea.

„Aceste date arată că mediul antreprenorial începe să se îndrepte mai degrabă spre metode de restructurare în afara insolvenței, care se aplică încă de la primele semne de dificultate. Prin decizia de a acționa la timp, aceste companii aleg să prevină intrarea în starea de insolvență și să se redreseze înainte ca problemele financiare să se agraveze, iar activitatea operațională a companiei să se blocheze”, se arăta în documentul MJ.

Astfel, pentru susținerea acestei tendințe de accesare a măsurilor de restructurare sunt necesare intervenții legislative rapide pentru crearea unui cadru normativ care să adreseze în mod eficient dificultatea. În acest scop, standardele Directivei privind restructurarea și insolvența, dar și soluțiile de drept comparat care şi-au dovedit deja eficiența este necesar să fie adaptate specificului pieței românești şi integrate în sistemul de drept al insolvenței.

În 2021, numărul profesioniștilor intrați în insolvență a crescut față de 2020, cu 7,9%, de la 5.694 la 6.144, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Principalele modificări legislative

Conform documentului-sinteză al Ministerului Justiției, Directiva europeană și proiectul de lege care o transpune își propun să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate, pentru a preveni ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile şi pentru a stimula reluarea activității economice a companiilor care întâmpină dificultăți financiare, îndepărtând, astfel, stigmatul eşecului.

„În contextul actual, când multe companii experimentează dificultăți punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, transpunerea Directivei în legislația națională este o oportunitate pentru însănătoșirea mediului de afaceri românesc”, se arată în documentul MJ.

Potrivit sursei citate, proceduri mai clare, mai flexibile, cu o mai largă marjă de negociere a debitorului cu creditorii săi, sub umbrela unei suspendări de maximum patru luni a executărilor silite, instrumente procedurale adaptate unei stări de dificultate incipientă vor veni în sprijinul antreprenorilor afectați de pandemie.

În același timp, creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate, și, în plus, noua legislație va încuraja acordarea de finanțări în procedură și va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blocajele care tergiversează, actualmente, în procedurile de insolvență, aprobarea unui plan de reorganizare.

O nouă procedură – acordul de restructurare preventivă

Specialiștii MJ detaliază că, urmând standardele prevăzute de Directivă pentru armonizarea legislațiilor statelor membre, dar și spiritul acesteia, de eficientizare și flexibilizare a instrumentelor de redresare, proiectul de lege propune introducerea unei noi proceduri pre-insolvență–acordul de restructurare preventivă–și modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv.

„Noua procedură a fost concepută a se adresa debitorilor aflați într-o fază incipientă a stării de dificultate, în care nu se resimte încă presiunea creditorilor (prin declanșarea unor executări silite), dar în care indicatorii de natură financiară și/sau non-financiară semnalează deja nevoia de a interveni pentru a preveni o situație de insolvență. Procedura este în cea mai mare parte extrajudiciară, negocierile debitorului cu creditorii fiind desfășurate out-of-court, fără existența unor constrângeri de timp sau procedurale, instanța fiind sesizată abia la final, când acordul de restructurare a fost aprobat de creditori, cu majoritățile prevăzute de Directivă”, explică specialiștii MJ.

Conform sursei citate, dacă starea de dificultate este mai serioasă, fiind previzibilă declanșarea urmării de către creditori sau au fost deja începute executări silite individuale, debitorul are la dispoziție o procedură de restructurare mai complexă, concordatul preventiv.

„În cadrul acesteia, în vederea facilitării negocierii unui plan de restructurare, debitorul beneficiază de o suspendare a executărilor silite individuale pe o perioadă de trei luni, cu posibilitatea prelungirii, în condiții limitativ prevăzute de lege şi cu garanții adecvate pentru creditori. Sunt corectate în proiectul de lege elementele ce împiedicau funcționarea concordatului, identificate de practică, doctrină sau semnalate de mediul de afaceri, inclusiv pe durata consultării publice”, se arată în document.

Reprezentanții MJ subliniază că proiectul de lege încurajează folosirea mijloacelor electronice în realizarea demersurilor procedurale, pentru a facilita ajungerea în termen cât mai scurt la un rezultat favorabil în negocierea acordului de restructurare sau a planului de restructurare.

„Vom susține dezbaterea proiectului de lege în Parlament în procedură de urgență, fiind important să oferim cât mai repede mediului de afaceri un cadru de restructurare eficient, care să însemne negocieri în confidențialitate, departe de perspectiva insolvenței și a eșecului. Consultările intense cu mediul de afaceri și cu corpurile profesionale cu competențe în domeniul procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență, derulate pe durata elaborări proiectului, ne-au dovedit că acesta este așteptat și că soluțiile acolo preconizate sunt larg îmbrățișate”, au conchis reprezentanții MJ.