Cum reușesc virusurile să se ascundă în corpul nostru. Descoperire cercetătorilor de la Harvard care schimbă tot ce se știa până acum

Oricât de sănătos te-ai simți, în corpul tău există o serie de virusuri despre care nu ai habar.  De cele mai multe ori, sunt „inactivi” și, cumva, reușesc să evite sistemul de apărare pentru a nu fi eliminați din organism. Acum, un studiu foarte relevant, coordonat de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Harvard, ne oferă indicii despre modul în care virusurile coexistă cu noi pe tot parcursul vieții.

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, echipa a analizat probe de sânge de la aproape un milion de oameni, notează La Razon.

Posibili declanșatori ai unor boli complexe

Scopul studiului a fost să observe cum circulă ADN-ul acestor virusuri în organism atunci când suntem sănătoși, fără să se activeze. Prin urmărirea acestor fragmente genetice, oamenii de știință au putut măsura încărcătura virală. Cu alte cuvinte, nu doar au identificat ce virusuri sunt în noi, ci și cât de eficient este sistemul imunitar în ține totul sub control.

ULTIMA ORĂ Reprezentanta României la Moscova, convocată la Ministerul rus de Externe

12:09

REACȚIE Diana Buzoianu susține că Romsilva și Direcția Silvică Prahova au transformat un sediu administrativ într-o cabană. Cum răspunde Romsilva acuzaţiilor

12:04

Corelând toate datele, cercetătorii de la Harvard au reușit să lege această încărcătură virală de anumite regiuni ale ADN-ului uman. Astfel, au constatat că genetica noastră, combinată cu factori precum vârsta sau sexul, influențează puternic capacitatea de a face față acestor virusuri.

Geneticianul care a condus studiul, Nolan Kamitaki, a declarat că, în sfârșit, tehnologia a ajuns într-un punct în care permite folosirea geneticii umane pentru a răspunde la întrebări fundamentale despre modul în care virusurile ne îmbolnăvesc.

În cadrul studiului, cercetătorii au identificat 82 de puncte specifice în genomul uman care sunt direct legate de cantitatea de ADN viral acumulată. Multe dintre aceste zone se află în așa-numitul „complex major de histocompatibilitate”. Acesta reprezintă centrul de comandă al sistemului nostru imunitar.

Ce virus se activează odată cu înaintarea în vârstă

În plus, fiecare virus are propriile particularități. De exemplu, virusul Epstein-Barr (VEB) devine mai activ odată cu înaintarea în vârstă. În schimb, virusul herpes HHV-7 tinde să scadă în intensitate la vârsta mijlocie. Totuși, nu totul ține de genetică, iar factori precum fumatul pot modifica aceste niveluri.

De asemenea, datele confirmă un aspect interesant: în general, bărbații tind să găzduiască în corpul lor mai multe virusuri decât femeile.

Folosind metode statistice complexe, echipa a mers mai departe pentru a analiza dacă aceste virusuri latente sunt responsabile pentru anumite boli grave. S-a descoperit că o încărcătură mare a virusului Epstein-Barr crește riscul de a dezvolta limfom Hodgkin. Paradoxal, aceasta este o veste bună – dacă antiviralele sunt administrate la timp, ar putea fi posibilă prevenirea acestui tip de cancer.

Surpriza a apărut în cazul sclerozei multiple. Deși se știe că virusul Epstein-Barr este unul dintre factorii declanșatori, în acest caz cantitatea virusului nu e decisivă. Ceea ce provoacă efectiv boala este modul în care sistemul imunitar reacționează la acest virus, nu cantitatea de agent patogen acumulată.

Studiul, publicat recent în revista Nature, ne ajută să înțelegem de ce două persoane infectate cu același virus pot avea evoluții atât de diferite.

Fie că ne place sau nu, în corpul nostru trăiesc numeroase virusuri. Anellovirusurile, de exemplu, sunt prezente la aproximativ 90% dintre oameni și chiar și astăzi știința nu știe exact ce rol au.

Următoarea mare provocare este aprofundarea studiului virusurilor ARN, precum coronavirusurile, care au un comportament diferit.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Probioticele sunt recomandate ca adjuvant, când se urmează un tratament cu antibiotice. Cum se administrează și ce efecte secundare pot să apară