Cum se calculează taxa pe apa de ploaie. De ce suntem obligați să o plătim? Costul nu s-a inventat în România, se percepe și în Germania sau SUA

În ultima perioadă, în spațiul public au apărut mai multe informații și acuzații potrivit cărora românii sunt „obligați” să plătească apa de…ploaie. Despre ce este vorba în realitate? Apa meteorică, sau apa de ploaie, ajunge în canalizarea marilor orașe, iar de acolo intră într-un proces tehnic și administrativ care suportă costuri pentru: transport, pompare, tratare, etc.. În aceste condiții, administrațiile locale au obligația să găsească soluții pentru a gestiona evacuarea apelor pluviale și meteorice, împreună cu operatorii parteneri. Taxele pentru apa de ploaie nu sunt o invenție a anului 2025. Ele există de zeci de ani, în majoritatea orașelor, atât din țara noastră cât și din multe alte state. În București, de exemplu, potrivit unui răspuns al Primăriei Capitalei, la solicitarea Gândul, taxa pentru apa meteorică se percepe perfect legal încă din anul 1993, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Municipal de la acea vreme.

Taxele pentru apa de precipitații sunt, în general, suportate de toți proprietarii de imobile care au suprafețe pavate sau construite de pe care se poate scurge apa de precipitații în canalizare. Acest lucru este valabil atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii și municipalități sau autorități locale. Costurile pentru evacuarea apelor pluviale sunt suportate, în general, de toți cei care au o conexiune la sistemul public de canalizare.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Aceste taxe nu sunt decise de către operatori, ci de consiliile locale, și sunt percepute legal.

Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare stipulează clar că sistemul de canalizare trebuie să asigure colectarea, transportul și evacuarea apelor pluviale și obligă operatorii să includă acest serviciu în tarifele aplicate utilizatorilor.

Așadar, apa de ploaie, care intră în canalizare, determină un proces tehnic ale cărui costuri trebuie suportate de către toți utilizatorii acestui sistem. Și cum se poate face asta? Printr-o taxă, care trebuie stabilită de autoritățile locale!

Cum se calculează taxa de ploaie în București

În București, de exemplu, această taxă este percepută încă din anul 1993. În prezent, operatorul – partener al Municipalității este Apa Nova, care, potrivit contractului cu Primăria Capitalei, are dreptul să factureze apa pluvială utilizatorilor.

⁠„Prin Contractul de Concesiune, Apa Nova Bucureşti a primit dreptul de a furniza şi factura serviciul public de canalizare. Conform Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și canalizare, serviciul include atât furnizarea apei potabile şi colectarea apelor uzate, cât şi evacuarea apelor meteorice (art. 3 lit. a și c). Această obligație este reflectată în contractele de concesiune şi în regulamentele locale, în speţă pentru Bucureşti, Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare aprobat prin HCGMB nr. 820/2018. Legislația prevede expres că finanțarea cheltuielilor de operare şi întreţinere a serviciilor se face prin facturarea contravalorii către utilizatori (art. 35 din Legea nr. 241/2006 şi art. 43 din Legea nr. 51/2006). De asemenea, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare (ANRSC) a confirmat, prin reglementările sale (Ordinul nr. 88/2007 şi Ordinul nr. 90/2007), că serviciul de colectare şi evacuare a apelor pluviale este distinct și este parte integrantă a serviciului de canalizare. În concluzie, legislația în vigoare, aplicabilă şi Contractului de concesiune nr. 1329/2000, dă dreptul operatorului Apa Nova Bucureşti să factureze apa pluvială utilizatorilor”, se arată într-un răspuns al Primăriei Capitalei, la solicitarea Gândul.

Sursa citată mai arată că Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, prevede că autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să încheie cu operatorul un contract pentru colectarea, canalizarea şi epurarea apelor pluviale de pe domeniul public şi privat al localităţii.

Care este modalitatea de calcul a cantității de ape pluviale

„În Bucureşti, volumul de apă meteorică facturat se stabileşte pe baza suprafețelor construite şi neconstruite declarate de utilizatori la momentul încheierii contractului de furnizare şi a coeficienților de scurgere specifici. De altfel, metodologia este uniformizată la nivel naţional pentru toți operatorii regionali de apă si canalizare, iar la nivel european există abordări similare, cu formule bazate pe precipitaţiile anuale și pe suprafețele permeabile și nepermeabile declarate”, spun reprezentanții Primăriei Capitalei.

Sursa citată explică și de ce tariful pentru apa meteorică este același ca cel pentru apa uzată:

„Cheltuielile de operare, întreținere, transport, pompare şi epurare se calculează unitar pentru întreg serviciul de canalizare conform legislației în vigoare (Legea nr. 241/2006, art. 31 alin. 9 şi 12) şi a reglementărilor ANRSC care prevăd că apa meteorică se facturează la acelaşi tarif cu apa uzată menajeră. Practica este aliniată cu standardele europene, unde serviciile de canalizare aplică tarife unice, indiferent de tipul de apă colectată”, spun reprezentanții PMB.

În București se aplică și Taxa Municipală de Apă Uzată (TMAU), iar Primăria Capitalei explică unde se duc acești bani:

„Taxa Municipală pentru Apă Uzată este colectată de Apa Nova Bucureşti în numele și pentru Municipiul Bucureşti, în baza şi în conformitate cu hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Taxa este aplicabilă volumului de apă uzată facturat, nu este purtătoare de TVA şi nu este inclusă în cifra de afaceri a operatorului. Acesta nu are dreptul legal sau contractual de a modifica valoarea acestei taxe și nici nu obține beneficii din colectarea ei, întreaga sumă fiind virată integral către bugetul Municipiului Bucureşti. Fondurile obținute sunt utilizate exclusiv pentru rambursarea datoriilor publice contractate pentru proiectele de modernizare (de exemplu, stația de epurare Glina). Această practică respectă cadrul european privind cofinanțarea infrastructurii urbane prin Împrumuturi internaționale și prin contribuția directă a beneficiarilor serviciilor”, mai spun reprezentanții Primăriei Capitalei.

În ceea ce privește taxa pe apa pluvială, Bucureștiul nu e un caz singular din țara noastră. Aceasta se aplică și în alte mari orașe, precum: Cluj-Napoca, Arad, Craiova, Brașov, Iași, Constanța, Timișoara, Suceava, Bacău, Buzău, Reșița, Pitești, Drobeta Turnu Severin, Satu Mare, Baia Mare, Târgu Mureș, Târgu Jiu, Deva, Sibiu, Oradea sau Alba Iulia.

Taxa pentru apa de ploaie se percepe și în multe orașe din alte țări

Taxa este percepută și în multe orașe din alte state. De exemplu, taxa pentru apa de ploaie este o taxă percepută de multe municipalități germane pentru a acoperi costurile de eliminare a apei de ploaie. Apa de ploaie care cade pe suprafețe asfaltate sau construite este considerată în general ca fiind apă uzată și trebuie eliminată de către autoritățile locale. Și în Germania, ca în România, taxa pentru apa de ploaie se bazează pe mărimea suprafeței asfaltate sau construite și pe cantitatea de precipitații care cade pe această suprafață, potrivit wisy-water.com.

Potrivit unui raport emis în cadrul proiectului City Water Circles (CWC) din cadrul programului Interreg Central Europe, 60% din orașele din nordul Europei au implementat o taxă pentru apele pluviale. Este vorba de orașe precum Aalborg, Copenhaga, Helsinki, Stockholm, Riga, Sankt Petersburg sau Turku, care percep o taxă pentru metru cub de deversare a apei de ploaie în canalizare.

De asemenea, potrivit raportului, „SUA este țara cea mai progresistă în ceea ce privește mecanismele de finanțare a apelor pluviale, iar cel mai frecvent utilizat sistem de taxe este Unitatea Rezidențială Echivalentă (ERU)”.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

TOP 3 tarife apă potabilă în România. Unde sunt cele mai mari/mici prețuri și pe ce loc se află Bucureștiul