Scandal uriaș în Justiție. Un judecător de la Curtea de Apel București contrazice conducerea în conferința de presă, judecătorii „detonează” înregistrări fără precedent cu magistratul din documentarul Recorder. Acesta țipa în ședința de judecată și ar fi lovit un alt judecător

Radu Marinescu: „Am urmărit și eu conferința de presă; cred că este un demers adecvat, pentru că, în contextul în care o investigație jurnalistică indiferent de cine este făcută scoate în evidență unele potențiale probleme dintr-un sistem al societății, inclusiv justiția, este corect ca aceste probleme să fie abordate în mod direct, să fie investigate și evaluate și, dacă există responsabilități, ca acestea să fie asumate. Atâta timp cât, în investigația Recorder, se invocau cazuri concrete de presupusă manipulare a justiției pentru anumite finalități judiciare, nu poate fi intervenția ministrului justiției asupra unei soluții; dar este responsabilitatea magistraturii, prin instrumentele sale specifice, să analizeze aceste chestiuni și să dea un răspuns societății. Constat că la Curtea de Apel București se face un astfel de demers și se dau răspunsuri pe chestiuni semnalate în acel reportaj.

Care este instituția care să facă lumină, astfel încât românii să aibă încredere în justiție?

Fiecare, potrivit competențelor sale, atâta timp cât unele probleme sunt puse în dezbatere publică, categoric trebuie investigate. Dacă se invocă o astfel de ipoteză legată de o dublă calitate a acelui judecător, atunci, sigur, legea spune cine face investigațiile respective și lămurește această situație. Dacă se invocă anumite motive personale ale unor participanți la acest reportaj, de natură a anula o abordare obiectivă și reală, acest lucru trebuie analizat și stabilit. Cine face acest lucru? Legea.

În 2022 am adoptat legile justiției, când le-am adoptat, au fost considerate un progres în ceea ce privește independența justiției și au fost evaluate ca atare de către comisii. Aceste legi stabilesc arhitectura sistemului judiciar și dau magistraților posibilitatea ca, prin majoritate, să își aleagă membrii în CSM; dau CSM-ului responsabilități privind cariera acestora și dau inspecției judiciare obligația de a face verificări disciplinare în mod onest și pe baza de probe, care să stabilească dacă un magistrat a greșit sau dacă conducerea instanțelor a greșit. Așadar, răspunsul meu este foarte clar: responsabilitatea de a analiza situații concrete revine celor care au competențele potrivit legii de a le analiza. Mass-media are un rol important , acela ca, într-o societate democratică, să investigheze situații, să le prezinte; ele trebuie să primească răspuns, dar pe bază de probe, pentru că adevărul în justiție se stabilește pe bază de probe.”

Șefa CAB: „Niciunul dintre judecători nu a simțit vreo presiune. Instanța nu a simțit că ar fi sugerat cineva ceva. Eu nici nu am știut de declatația respectivă, am aflat ulterior. Am intrat în urma divergenței, nu răspundem pentru declarațiile publice ale politicienilor. Nu sunt în locul ministrului Justiției să fac aprecieri. Judecătorul sesizează CSM atunci când simte că îi este afectată independența. Nu poate să îi fie afectată independența judecătorului prin prisma declarațiilor politicianului.
De vreme ce aceste intervenții nu afectează capacitatea cognitivă a judecătorului, nu există nicio presiune. Noi nu am simțit nicio presiune prin acest discurs.”

Șefa CAB: „E o chestiune la care dacă aș răspunde, ar însemna încălcarea tuturor dispozițiilor legale care reglementează activitatea instanțelor de judecată.”

Șefa CAB: „Respingem categoric orice încercare de denigrare a corpului profesional, de polarizare și slăbire a independenței puterii judecătorești. Vreau să vă asigur că noi, conducerea CAB nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept. Nu pretindem că nu sunt probleme în sistemul de justiție, dar acestea nu pot servi decât prin dialog în cadrul instituțional. Preluarea ostilă a puterii judecătorești prin instigare publică sunt mecanisme care nu pot funcționa în democrație.”

Șefa CAB: „Asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar, cu o demonizare a magistraturii prin contestarea discreționară a oricărei forme de organizare judiciară, prin ridiculizarea sistemului judiciar, prin manipulare și minciună. Folosesc ca voci oameni care acționează din impulsul eșecului profesional personal. Ținta este de a crea haos controlat. Acuzațiile domnului Beșu apar la momentul în care DNA trimite în judecată dosare grele. Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluții în astfel de dosare. Aceasta este rețeta clasică – distrugi încrederea în instituții înainte ca acestea să se pronunțe.”

În contextul atacului concentrat la adresa puterii judecătorești, astfel de afirmații cum au fost făcute de cei doi magistrați au un puternic impact.

Președinta CAB pune o înregistrare audio din sala de judecată, referitoare la conduita judecătoarei Daniela Panioglu:

Șefa CAB: „În timp ce invocă exigențe ridicate, a lansat acuzații care nu rezistă la o verificare factuală. A formulat public acuzații la adresa altor persoane care nu au fost susținute de probe verificabile.

Factorul declanșator al conflictului: În 2011 (prezintă un contract de vânzare cumpărare) a cumpărat un apartament de trei camere în București. Până în 2015 a decontat o chirie substanțială, afirmând că nu deține o locuință. Când s-a aflat starea, obiectiv și s-a sistat plata chiriei, a acționat în toate instanțele. Această conduită vorbește despre prăpastia dintre vorbe și fapte. Nu putem fi deontologi doar în ce-i privește pe alții. Conduita sa ilicită îmbracă și forma violenței fizice. Decizia ICCJ a stabilit răspundere pentru agresiuni fizice și verbale.”

„Soluția Curții de Apel e una care nu expune soluționarea cauzei la riscul prescripției și îl evită. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză de nerespectare. Afirmațiile făcute precum că inculpații sunt scăpați sunt în sine niște preconcepții semnificând o antepronunțare evidentă. Judecătorul știe care va fi soluția abia după soluționarea dosarului. Dacă direcționăm dosarul ca să scape infractorul, înseamnă că știm de la început că infractorul scapă.”

Șefa CAB: „Suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației. Apel la comunitatea media să verifice faptele. Cerem public organismelor abilitate să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate. Am învățat cu toții că justiția se realizează prin Înalta Curte și celelalte instanțe. Am învățat că legea nu se shcimbă în stradă, prin minciuni și denaturare, nu prin nevoia preluării unei puteri ostile în stat.

Cazul Vanghelie, parcurs: înregistrat în 4.08.2021. Cealaltă dată 07.06 2015 e înregistrarea a instanța de fond. Compunerea inițială: judecător Voica Valerica, schimbare ca urmare a promovării unui concurs.

În ambele situații, factorul de decizie a fost exterior, consecință a manifestării dreptului la carieră.

Judecător Andreea Ionescu, a fost mutată din rațiuni de echilibrare a volumului de activitate. Decizia a avut în vedere că nu se administraseră probe.

În final completul a fost stabil și s-a dispus singură soluție de prescripție și două de achitare. În cadrul CAB dosarul înregistrat în 2021, termenul de prescripție a curs de la data comiterii, cu patru ani înainte de a fi înregistrat la CAB. Decizia prevede că termenul de prescripție s-a împlinit în 2017.

Noi ca instituție nu ne permite să prezentăm opinii. Prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului.

Cazul privind inculpatul Bădălău. Era trimis în judecată pentru trafic de influență, nu există o hotărâre definitivă. S-a intrat în divergență privind competența tribunalului, s-a decis în favoarea judecătorului de cameră preliminară, dosarul fiind repartizat aleatoriu.

Cu privire la soluția criticată de judecătorul Pleșu, CAB a salvat dosarul de la prescripție. Cauza va fi judecată de CAB iar o eventuală schimbare de încadrare ulterior nu afectează competența CAB.”

Raluca Moroșanu, judecător: „Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și că tot ce a zis este adevărat. Muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută cu nimic, suntem terorizați. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică suntem.”