De ce NU sunt ATRACTIVE porturile fluviale românești. Consiliul Concurenței: „Investiţii și tarife restructurate” / Propuneri și recomandări

Porturile fluviale româneşti au nevoie de investiţii, iar tarifele trebuie restructurate, pentru a creşte atractivitatea şi pentru a valorifica potenţialul de transport fluvial, conform unui studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenţei. Potrivit acestuia, este necesară reoganizarea administrării porturilor, având în vedere că actualul mod de admninistrare s-a dovedit ineficient.

Studiul privind „Porturile fluviale româneşti – caracteristici, eficienţă şi potenţial competitiv” este disponibil pentru consultare publică pe site-ul autorităţii de concurenţă. Observaţiile pot fi transmise până la data de 28.03.2025.

Analizele arată faptul că porturile româneşti nu sunt atractive comparativ cu alte porturi europene şi din cauza tarifelor practicate, potrivit informațiilor News.ro.

INEDIT Planta care „crește” cristale din metale rare. Ce este fitomineritul

09:26

ULTIMA ORĂ Președintele Nicușor Dan, după ce și-a exprimat votul: „Am ales pe cineva care nu se apropie de zona de corupție”

09:25

”Sunt necesare investiţii semnificative în dezvoltarea infrastructurii fluviale şi trebuie restructurate tarifele, pentru a utiliza eficient porturile şi pentru a valorifica potenţialul de transport fluvial, mai ieftin şi mai puţin poluant”, conform unui studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenţei.

CSDN a analizat modul de organizare şi administrare a infrastructurii de transport fluvial, precum şi activităţile economice relevante desfăşurate în fiecare port de la Dunăre, cu scopul de a identifica noi oportunităţi de dezvoltare, care să crească competitivitatea acestui tip de transport.

În urma studiului, CSDN a constatat că porturile fluviale româneşti au o infrastructură slab dezvoltată, neadecvată pentru un transport fluvial modern, comparativ cu celelalte porturi europene dunărene.

În România, cu excepţia infrastructurii de transport fluvial administrată prin zone libere, există un număr de 43 de porturi/locuri de operare/puncte de lucru, din care 53,5% se află în administrarea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF SA), 25,6%% sunt gestionate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi (CN APDM SA), 9,3% din porturile fluviale sunt administrate de Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa (CN CAN SA), restul fiind în administrarea Unităţilor Administrativ Teritoriale.

Porturile româneşti nu sunt atractive comparativ cu alte porturi europene şi din cauza tarifelor practicate

Pe fondul conflictului de Ucraina şi al reorientării traseelor de transport prin România, traficul de mărfuri a înregistrat o majorare semnificativă în porturile de la gurile Dunării, ceea ce a condus la reducerea tarifului de tranzitare a Canalului Sulina cu 49,8% faţă de anul 2023. În acelaşi timp, în ultimii ani, a scăzut numărul de nave intrate/ieşite din celelalte porturi fluviale.

”Tarifele trebuie să fie stabilite în mod corect, iar administraţiile nu trebuie să îşi recupereze, prin tarife, de mai multe ori sumele cheltuite. Rolul nostru, al autorităţii de supraveghere, este să ne asigurăm că aceste tarife sunt fundamentate corect şi asigură predictibilitate pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în porturi şi pentru transportatorii de mărfuri”, a declarat Dan Virgil Pascu, preşedintele CSDN, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.

În anul 2024 s-au înregistrat diminuări de tarife, faţă de 2023, în cazul mai multor administraţii portuare. Spre exemplu, în cazul Administraţiei Canalelor Navigabile SA Constanţa, tariful de tranzitare a canalelor navigabile (tranzit tone capacitate) s-a redus cu 14,2%, în timp ce tariful de pilotaj a înregistrat o diminuare cu 57,3%. De asemenea, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu a diminuat tariful de acces în limita zonei portuare cu 20% în anul 2024 comparativ cu 2023.

CSDN a recomandat Ministerului Transporturilor o analiză  din perspectiva alocării resurselor umane implicate

Din datele deţinute şi analizate de CSDN, reiese că cea mai mare parte a cheltuielilor directe ale administraţiilor portuare sunt cheltuieli cu salarizarea personalului.

Ca urmare, CSDN a recomandat Ministerului Transporturilor să realizeze o analiză aprofundată din perspectiva alocării eficiente a resurselor umane implicate, analiză care ar trebui să aibă în vedere şi costurile cu forţa de muncă ale fiecărei administraţii, în special a celor organizate sub formă de regii autonome

• Restructurarea tipurilor de tarife practicate, care să confere o mai mare predictibilitate şi o identificare facilă a acestora de către transportatorii de mărfuri, reprezintă o altă recomandare făcută, într-un astfel de context.
• De asemenea, trebuie avută în vedere şi o posibilă stabilire prin act normativ a unei rate rezonabile a profitului practicată de administraţiile portuare.
• O altă recomandare a CSDN vizează investiţia în terminale multimodale, pentru a reduce transporturile poluate şi a utiliza versiunile fluvial-feroviare, respectând, astfel, ţintele privind reducerea emisiilor poluante până în anul 2050.

CITIȚI ȘI:

Comisia Europeană aprobă un plan de subvenții pentru dezvoltarea porturilor din România, în scopul facilitării comerțului cu Ucraina

Porturile dunărene în PARAGINĂ: Turiștii evită să coboare din nave în port