Debitul Dunării ar putea scădea sub nivelul minim istoric înregistrat în 1985

Debitul Dunării ar putea scădea sub nivelul minim istoric înregistrat în 1985. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a anunțat că debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în scădere ușoară, până la valoarea de 1350 m3/s, sub nivelul minim istoric de 1400 mc/s din 1985.

”Estimările prognostice pentru secțiunea Cernavodă au un caracter orientativ, având în vedere impactul potențial al intervențiilor în curs din zona de confluență a Dunării cu brațul Bala, care pot determina reducerea semnificativă a scăderii de niveluri în această secțiune. În aval de Porțile de Fier debitele vor fi, în general, în scădere”, precizează INHGA.

Din cauza debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei de la Cernavodă au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România, scrie Agerpres.

ACTUALITATE 19 Septembrie, calendarul zilei: Jeremy Irons împlinește 78 de ani, Laurențiu Reghecampf 51

07:15

EXCLUSIV Sindicatul Metrorex amenință din nou cu închiderea metroului. Marian Artimon, lider USLM: „Facem grevă legal, nu mai putem fi sfidați”

06:30

Operaţiunile desfăşurate, luni, pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, din apropierea braţului Bala, au fost un succes, reuşindu-se dislocarea unei cantităţi de piatră importante, a anunţat Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Scopul acestei intervenţii este de a preveni această scădere a nivelului Dunării în zona Cernavodă, ţinta fiind de a creşte nivelul apei cu 10-12 cm, au explicat reprezentanţii Administraţiei Naţionale.

Stare de alertă în România din cauza secetei

Guvernul Bolojan a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, după ce seceta extremă și scăderea debitului Dunării au redus producția de energie electrică și au pus în pericol funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă.

Starea de alertă nu înseamnă că românii vor rămâne automat fără curent și nici că sunt introduse imediat restricții obligatorii. Măsura permite însă autorităților să mobilizeze mai rapid resurse, să facă lucrări de urgență, să grăbească intrarea în sistem a unor noi capacități și să negocieze sprijin energetic din exterior.