Marele cutremur, SCENARIUL sumbru care dă fiori României. „Doar în București avem peste 2.000 de clădiri, cu acte, în pericol de colaps”

Bucureștiul are, în 2025, peste 2.000 de clădiri cu acte, aflate în pericol de colaps. Multe, în aceeași situație, sunt încă neexpertizate. Specialiștii consultați de Gândul susțin că, la un calcul mai aprofundat, avem undeva la 3.000 de clădiri problematice în București, care se pot prăbuși la un cutremur de amploare.

Cât de pregătită este România în fața unui cutremur cu magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter? Ce s-a schimbat în acești mai bine de 30 de ani, atunci când vorbim despre consolidarea clădirilor și perspectiva unui oraș sigur? Sunt autoritățile pregătite să gestioneze situația în cazul în seism cu magnitudine mare – pe care specialiștii îl preconizează, fără să știe exact când s-ar putea întâmpla – sau ne ghidăm, în România lui 2025, după principiul scapă cine poate?

Declarațiile ministrului Dezvoltării, Cseke Attila – care a vorbit recent despre posibilitatea producerii unui cutremur puternic în România – au redeschis „Cutia Pandorei” în ceea ce privește vulnerabilitățile și hibele țării noastre în fața unui seism care ne va „zgâlțâi” din temelii.

ACTUALITATE Cutremur în România, sâmbătă după-amiază. Ce magnitudine a avut și în ce zonă s-a simțit seismul

00:56

EXTERNE Donald Trump a anunțat că SUA a lansat un ATAC aerian asupra rebelilor Houthi din Yemen: „Către toți teroriștii Houthi, timpul vostru s-a scurs”

00:47

Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), nu a infirmat ipoteza sumbră rostită de ministrul Attila, însă a precizat că, momentan, activitatea seismică este una normală și constant monitorizată.

Reamintim, în acest context, că România va avea prima hartă interactivă dedicată localităților expuse riscurilor seismice, o inițiativă menită să crească gradul de informare a populației și să sprijine autoritățile în procesul de consolidare a clădirilor vulnerabile.

Potrivit autorităților, harta va fi un instrument esențial, nu doar pentru locuitorii care vor putea să afle în ce zonă seismică se află, dar și pentru autoritățile locale, care vor putea accesa mai ușor fonduri destinate consolidării infrastructurii din zonele de risc ridicat.

Cutremurul din 1977 ne bântuie și astăzi, însă clădirile Bucureștiului sunt și mai vulnerabile

În luna martie se împlinesc 48 de ani de la cutremurul devastator din 1977, în urma căruia au murit peste 1500 de persoane, printre care și mari artiști, precum Toma Caragiu sau Doina Badea.

Bucureștiul de astăzi pare să fie și mai vulnerabil în fața unui seism de magnitudine mare, precum cel din 1977 – în contextul în care autoritățile nu au concretizat mai nimic în ultimii peste 30 de ani – pentru a consolida clădirile vulnerabile, adevărat pericol în cazul unui seism de amploare.

Matei Teodor Sumbasacu, fondator Re:Rise (n.r. Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic) a declarat pentru Gândul că, la ora actuală, în București peste 2.000 de clădiri cu acte reprezintă un pericol de colaps la un posibil cutremur mare.

Fostul senator Marius Marinescu, inginer constructor de profesie, preciza, într-un material pentru Gândul că, în cazul unui seism precum cel din ’77, se vor înregistra peste 6.500 de morți și alte zeci de mii de răniți. Acesta a tras un semnal de alarmă nu doar cu privire la clădirile vechi –  construite înainte de 1977 și care sunt incluse într-un grad ridicat de risc seismic – ci și în cazul multor blocuri ridicate după 1990, despre care susține că sunt vulnerabile.

Scenariul sumbru care dă fiori României. Când va veni marele CUTREMUR

Director INFP: „Așa cum istoria ne-a demonstrat, Vrancea a produs cutremure puternice”

Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), confirmă acest scenariu al producerii unui cutremur major în România, subliniind că seismele generate în zona Vrancea – acolo unde activitatea seismică este una intensă – pot ajunge la magnitudini de 7,2 – 7,6 grade pe scara Richter.

De asemenea, expertul a menționat că este probabil ca un nou cutremur mare să aibă loc în România, însă nimeni nu poate prezice când se poate întâmpla acest lucru, tocmai de aceea susține că ar trebui să fim pregătiți în orice moment.

Directorul INFP a mai punctat că, în acest context, este esențial ca populația să fie în permanență pregătită, dar și să se informeze din surse oficiale, pentru a evita dezinformarea și panica.

„Zona Vrancea reprezintă o sursă seismică unică la nivel global, unde la adâncimi cuprinse între 60 și 200 km, se pot produce cutremure puternice cu impact semnificativ. Așa cum istoria ne-a demonstrat, Vrancea a produs cutremure puternice ale caror efecte, evaluate la intensități macroseismice de I ≥VIII (în scara MSK), au fost observate pe arii extinse față de epicentru (ex. (1802 – 7,9 Mw, 1829 -7,3 mw, 1838 – 7.5 Mw, 1908 – 7.7 Mw, 1940 – 7,7 Mw, 1977 – 7,4 Mw, 1986 – 7,1 Mw).

În ceea ce privește momentul exact al unui viitor cutremur, rămâne necunoscut, însă este esențial să fim pregătiți pentru a minimiza impactul unui astfel de dezastru. Seismele au loc zilnic, dar cele mai multe au magnitudini reduse și nu sunt resimțite de populație. Până în prezent, nu există posibilități de a prezice cutremurele de pământ atât la noi, cât și oriunde în lume. Cercetătorii din domeniul geoștiințelor fac studii profunde în acest sens, utilizând tehnologii avansate de monitorizarea și programe de calcul complexe.

În România, activitatea seismică este una normală și este monitorizată constant. În acest context, este esențial ca populația să fie în permanență pregătită și să se informeze din surse oficiale, pentru a evita dezinformarea și panica. Siguranța nostră constă, atât în măsurile noastre de prevenție, cât și în acțiunile autorităților, în special în ceea ce privește consolidarea clădirilor și respectarea Codului de Proiectare Seismică”, sunt precizările făcute, într-un răspuns transmis Gândul.

„Dacă ne culcăm pe-o ureche, aceste lucruri se vor simți la următorul cutremur și se vor traduce în pierderi de vieți”

La rândul său, Matei Teodor Sumbasacu, fondator Re:Rise (n.r. Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic) susține că aceste discuții despre pericolele și riscurile unui seism de amploare sunt vitale pentru România și pentru cetățeni, în contextul în care ele au fost mult ignorate de-a lungul timpului.

Interlocutorul Gândul a mai precizat că fiecare moment –  în care ignorăm sau băgăm sub preș consolidarea clădirilor și gradul lor de mare risc – va fi decontat ca timp pierdut la următorul cutremur.

„În primul rând, aș vrea să salut faptul că domnul ministru a redeschis acest subiect. De ce zic chestia asta?- În primul rând, înainte de actualul ministru Cseke Attila, am avut un ministru al Dezvoltării – care timp de un an jumate nu a făcut nicio declarație pe cutremur – în condițiile în care Ministerul Dezvoltării este autoritatea de la nivel central, responsabilă pentru gestionarea riscului seism. Acest lucru cred că vorbește de la sine.

De ce este bine ca Ministerul Dezvoltării să vorbească despre risc seismic? A zis foarte bine domnul ministru că un cutremur mare în România este o certitudine. Nu știm când va veni, dar știm cu siguranță că va veni la un moment dat și orice ezitare de acum o vom deconta la cutremur. Dacă ezităm în a ne pregăti, dacă – așa cum se zice, ne culcăm pe-o ureche – aceste lucruri se vor simți la următorul cutremur și se vor traduce în pierderi de vieți omenești și într-un nivel de pagube mai mare.

De ce este bine ca ministrul să vorbească despre cutremur? – Pentru că un cutremur nu este un accident. Nu este, ca și când am vorbi despre un potențial accident, care ar putea sau nu să se întâmple. Este o certitudine și atunci trebuie să o tratăm ca atare și așa cum am spus să ne dăm seama că fiecare ezitare, fiecare moment în care ignorăm sau băgăm sub preș – și au fost multe momente în istoria României, în care s-a întâmplat lucrul ăsta – va fi decontat ca timp pierdut la următorul cutremur.”

„Avem o infrastructură spitalicească care este degradată, care are nevoie de consolidări și de intervenții urgente”

Interlocutorul Gândul a mai spus franc faptul că, în ceea ce privește infrastructura, România nu va face față unui cutremur de amploare, precizând că, doar în București, sunt peste 2000 de clădiri vulnerabile, în pericol de colaps la un posibil seism cu magnitudine mare.

„Suntem pregătiți? – Răspunsul foarte scurt este că nu suntem pregătiți. Și acest lucru are legătură directă cu modul în care a fost tratată tema reducerii riscului seismic, tema cutremurului în ultimele zeci de ani, aș spune eu, începând imediat după cutremurul din 1977 și cu multe ezitări între timp. Dacă am fi avut voci puternice în societate care să ne reamintească – care să facă acest efort de conștientizare – începând măcar din anii ’90, de când se putea cât de cât vorbi liber, probabil că lucrurile ar fi arătat altfel.

Probabil că n-am fi pierdut zeci de ani, prefăcându-ne că nu s-a întâmplat, că nu se va întâmpla sau că nu este o problemă pentru România. Da, nu suntem pregătiți! Doar în București avem undeva la peste 2.000 de clădiri, despre care știm cu acte că sunt în pericol de colaps. Mă refer la clădirile din clasa I de risc sismic, clădirile din clasa II de risc seismic și clădirile din categorii de urgență I, II și III. Avem o infrastructură spitalicească care este degradată, care are nevoie de consolidări și de intervenții urgente, fiind îmbătrânită. 

S-a ignorat problema foarte mult timp și s-a tratat așa, ca un fel de semi- secret de stat, deși este absolut evident cât de vitale sunt spitalele în urma unui cutremur. Dacă ai probleme cu spitalele după un cutremur, asta nu face decât să îți exacerbeze pierderile, mă refer aici la pierderile de vieți omenești. În plus, avem o rețea școlară îmbătrânită, atât în zona de învățământ primar, cât și cea de învățământ superior. Avem clădiri ale școlilor, liceelor, facultăților, grădinițelor, care sunt în pericol de colaps. Aici se fac însă pași timizi, aș spune, dar se fac totuși pași. Există proiecte de consolidare care se derulează în acest moment în România. Există școli care ori se reconstruiesc, ori se consolidează.”

„Anii aceștia de ignorare a problemei ne-au adus în această situație și este adevărat, nu suntem pregătiți”

Matei Teodor Sumbasacu a mai punctat că, deși s-au mai reconstruit și s-au mai consolidat clădirile unor unități de învățământ și câteva stații de pompieri, un scenariu post-seism în România nu arată deloc bine, fiind nevoie de eforturi întreținute și întețite pentru a ne pregăti perseverent în astfel de cazuri.

„Avem stații de pompieri care sunt în pericol de colaps. Și aici însă, de vreo doi-3 ani, au început lucrări de consolidare, fiind deja inaugurate câteva stații noi de pompieri. Spre exemplu, stația de la Mizil sau stația de la Tecuci, care au fost reconstruite pur și simplu, pentru că iarăși este absolut evident că într-un scenariu post-seism ai nevoie ca stațiile de pompieri să rămână operaționale.

Așadar, există mai multe eforturi care trebuie întreținute și întețite pentru a ne pregăti. Din păcate, anii aceștia de ignorare a problemei și de a trata problema ca și când ea nu se va întâmpla niciodată ne-au adus în această situație și este adevărat, nu suntem pregătiți.

Este o realitate pe care trebuie să spunem apăsat și să folosim fiecare secundă pe care o avem să ne pregătim, pentru ca acest cutremur mare, atunci când va veni – poate veni peste jumătate de oră, poate veni peste 100 de ani, nu știm – dar atunci când va veni, să putem să ne uităm în oglindă și să fim mulțumiți cu noi înșine, să știm că am folosit timpul pe care l-am avut pentru a face tot ce ține de noi, pentru a ne pregăti.”

„10% din 3000 înseamnă 300 de clădiri care s-ar prăbuși la un cutremur mare în București„

Fondatorul Re:Rise (n.r. Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic) a precizat că seismul din 1977 a fost o tragedie care ne bântuie și astăzi, fără ca autoritățile noastre să fi învățat prea mult din situațiile traumatizante de care ne-am lovit la acea vreme.

Matei Teodor Sumbasacu susține că, în cazul unui producerii unui seism de proporții, pentru București asta ar însemna un volum de 10 ori mai mare de clădiri prăbușite decât în cazul seismului din ’77.

„Aș vrea să fac câteva precizări, atunci când vorbim despre clădiri vulnerabile și ar trebui să se subînțeleagă faptul că vorbim despre clădiri vulnerabile la un cutremur mare. Un cutremur automat peste șapte, nu mă refer la cutremure mici. Sunt, într-adevăr, 2200 de clădiri despre care știm. Mai sunt și multe neexpertizate. Aș zice eu, așa la o estimare foarte grosieră, undeva la 3000 de clădiri problematice în București, care se pot prăbuși la un cutremur mare.

Asta nu înseamnă, în niciun caz, că la un cutremur mare se vor prăbuși 3000 de clădiri. Dar, putem să ne gândim la un procentaj de 10% din acestea care s-ar putea prăbuși. Iar 10% din 3000 înseamnă 300 de clădiri care s-ar prăbuși la un cutremur mare, ceea ce înseamnă aproape de 10 ori mai mult numărul de colapsuri pe care l-am înregistrat la cutremurul din 1977.

Iar în 1977 a fost o tragedie – care încă ne bântuie – iar țara a fost împinsă atunci într-o recesiune. Vă dați dați seama ce ar însemna un volum de 10 ori mai mare de clădiri prăbușite? Este o realitate pe care trebuie să o confruntăm și să nu o mai ascundem”, a conchis Matei Teodor Sumbasacu, fondator Re:Rise (n.r. Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic).

Zona Vrancei, cea mai expusă riscului seismic, urmată de București, zona Moldovei și chiar o parte a Transilvaniei

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, spune că românii ar trebui să fie pregătiți pentru situația în care țara noastră va fi lovită de un cutremur puternic. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație a declarat că executivul a alocat anul acesta aproape 800 de milioane de lei pentru programul de reabilitare a clădirilor.

„Întrebarea pe riscul seismic – și nu vreau nici să creez panică, nici alte tipuri de reacții –  nu este dacă va veni. Va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când va veni”, a spus ministrul Dezvoltării la Europa FM.

Oficialul a transmis acest mesaj în contextul aparției hărții cu zonele de risc seismic a României, despre care a spus că „vine să ajute orice cetățean și orice autoritate locală.”

„Din punct de vedere al fondului construit, nu suntem foarte bine. Sigur, noi nu avem o evaluare încă finală, pentru că în 2022 am creat un nou cadru legislativ, o nouă lege pe riscul seismic, care a schimbat filosofia de abordare a statului. Este o totală schimbare de abordare a statului față de această problematică.

În ce constă? – Investim în viața oamenilor, în primul rând. Clădirea și pereții din clădire nu sunt decât mijlocul prin care vreau să-l ocrotesc pe cetățean. Drept urmare, noi avem finanțare de la bugetul de stat, 100% nerambursabil, inclusiv în consolidări de risc seismic de blocuri de locuințe cu proprietate exclusiv privată. Adică, nu cerem banii înapoi de la cetățeanul proprietar din municipul București, de pe Bulevardul Magheru, care stă într-un bloc care este clasificat risc seismic I sau II. Statul investește în siguranța lui prin clădirea care este proprietatea lui”, a mai spus ministrul Dezvoltării.

Directorul executiv al Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic: ”Realmente, cade oraşul pe noi”

Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din Capitală, declara în 2024, în cadrul unei dezbateri publice, că acest domeniu a fost „extrem de subfinaţat.”

Declaraţia a fost făcută în cadrul unei dezbateri la sediul GDS despre referendumul cu tema „Bucureştenii decid: 7 oraşe sau unul singur? Prima dezbatere cu argumentele pe masă”, unde a participat şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.

„Au fost bani alocaţi în domeniul eficienţei energetice, avem câteva sute de milioane de euro cheltuite în oraş pe eficienţă energetică, însă pe consolidare mai puţin. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani la nivel de Primărie a municipiului Bucureşti, putem observa că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice, sigur, cu recuperarea banilor de la cetăţeni.

Deşi Banca Mondială spune că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile riscului seismic, avem date colectate doar pentru 2000 dintre ele şi acestea într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit. Este clar că este nevoie de o abordare integrată, de o coordonare. Din 2022, am început să devenim eligibili în programele naţionale, dar nevoile sunt atât de mari la nivel de oraş, astfel încât trebuie să avem o coordonare şi o abordare integrată şi în acest domeniu al consolidării, pentru că realmente cade oraşul pe noi. Trebuie să conştientizăm cu toţii acest lucru”, a afirmat Răzvan Munteanu, citat de news.ro.

Și Nicușor Dan se teme de cutremur: „Dacă vine, o să fie rău, da!”

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, afirma în 2024 că, dacă vine un cutremur ”o să fie rău” în Bucureşti, precizând că sunt aceleaşi clădiri care au trecut şi prin cutremurul din 1977.

Edilul Capitalei a menţionat că teoretic blocurile noi respectă toate cerinţele, dar practic nu are încredere că se întâmplă acest lucru.  Nicuşor Dan a fost întrebat în cadrul emisiunii Insider Politic, de la Prima TV, dacă pica centrul Capitalei în cazul în care vin un cutremur în Bucureşti.

„Dacă vine un cutremur, o să fie rău, da. Adică. sunt aceleaşi clădiri care au trecut şi prin cutremurul din 1977 şi o să fie rău. În momentul de faţă, noi avem proiecte de cam un miliard de lei de consolidare care sunt în diferite faze, fie de expertizare, fie de proiectare pentru începerea execuţiei. Sunt anevoioase procedurile administrative, dar vrem să le facem ca la carte”, a explicat Nicuşor Dan.

Ce spune edilul Capitalei despre numărul clădirilor cu risc seismic consolidate

”Efectiv, suntem în trei şantiere. Proiecte pentru care există bani şi există proiecte în diferite faze, sunt 150 de blocuri sau clădiri de o anumită dimensiune. Să zicem că, în trei ani, o să fie gata 80 sau 100 dintre ele. Şi în paralel, Ministerul Dezvoltării –  aici a fost un lucru foarte bun pe care ei l-au făcut – pentru că de ani de zile noi acţionăm empiric.

A zis facem o evaluare preliminară pentru toate clădirile care au o anumită înălţime şi o anumită vechime. Sunt 8.000 în Bucureşti, o terminăm până în 2025, dăm nişte punctaje, astea nu sunt expertize, sunt numai nişte evaluări preliminare şi în funcţie de asta ne ducem cu priorităţile şi cu finanţarea”, a explicat Nicușor Dan.

CITIȚI ȘI:

Care sunt regiunile din România unde există pericol de CUTREMUR/ Prima hartă interactiva cu localitățile vizate de RISC seismic

Stare de URGENȚĂ în Santorini! Peste 11.000 de persoane au părăsit deja insula greacă / Valuri seismice fără precedent

Două CUTREMURE au avut loc în România. Anunțul INFP privind magnitudinea seismelor

EXCLUSIV | Cutremurul din Arad, influențat de seismul devastator din Turcia? Seismolog român în Japonia: „Replicile vor continua în lunile următoare”

EXCLUSIV VIDEO | Seismolog român în Japonia: ”România trebuie să fie pregătită pentru cutremure care pot fi și cu magnitudini mari. Sunt clădiri cu probleme și asta trebuie să preocupe”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele